Cea mai recentă apariție a Editurii Omonia o reprezintă monografia istorică și sanitară consacrată Țării Românești în urmă cu două secole de Constantin Caracaș (1773-1828), o personalitate a lumii medicale din Capitala acesteia. Născut la Siatista, o localitate în regiunea Kozani, Macedonia occidentală, într-o familie de medici– atât tatăl său, Dimitrie Caracaș, cât și fratele, Nicolae, au profesat în Valahia (inițial la Craiova, tatăl, apoi toți trei la București) – Constantin Caracaș s-a stabilit, după studii la Viena, la București. Medic al Capitalei, este cel care va introduce și generaliza vaccinul antivariolic. „Către anul 1800, când m-am întors în acest oraș al Bucureștilor, după ce am învățat medicina la Universitatea din Viena”, relata autorul, „am început fără întârziere vaccinarea, fără opunere din partea locuitorilor; încât la 1802, vaccinarea era generală în tot orașul, cum și în alte târguri.” Membru al comisiei sanitare a orașului, a contribuit, alături de alți doi compatrioți, Silvestru Filitti și Constantin Darvari, la îmbunătățirea asistenței medicale în întregul principat („Una din cele mai utile îndatoriri ale unui guvern este grija sănătății și a vieții locuitorilor; fiindcă siguranța și fericirea oricărei națiuni ține de puterile fizice și intelectuale căpătate prin trai bun”).
Topografia Țării Românești, cartea care îl singularizează între ai săi și totodată îl face să fie prețuit de posteritate, este singura sa lucrare, publicată postum, în 1830, în limba greacă, de soția sa. Radiografie a Principatului, în care trece în revistă cele mai diverse fațete, de la descrierea geografică („capitolele de geografie fizică”, notează Georgeta Filitti, „înseamnă o descriere aproape cinematografică a peisajului românesc”) la istorie, de la aspecte sanitare sau observații meteo la obiceiuri și moravuri, cartea reconstituie minuțios tabloul vieții cotidiene în „Dacia” de la hotarul dintre secolele 18 și 19. Impresionează căldura cu care autorul îi descrie pe românii în mijlocul cărora i-a fost dat să trăiască: „Aptitudinea naturală ce are acest neam spre a primi cultura dă speranțe sigure că un guvern potrivit și generos poate în scurt timp să-i consolideze fericirea și prosperitatea și să-l facă demn de strămoșii săi… În raport cu constituțiunea lor fizică, formată prin influența climei, locuitorii sunt blânzi, răbdători, primitori de cultură și cu caracter solid, modelat în societatea bună prin învățătură și exemple bune…Acest popor, cu inteligența lui naturală, foarte lesne poate să-și cultive moravurile, să progreseze în științe și arte și să trăiască fericit.” De o descriere amănunțită, cu ochi de profesionist, beneficiază și așezămintele și instituțiile sanitare din Capitală și din întregul principat.
Un loc aparte în istoria medicinei românești îi conferă autorului Topografiei inițiativa sa de fondare a unui „spital pentru îngrijirea atâtor bolnavi fără mijloace, făgăduindu-mă și eu să-i caut toată viața fără plată”. Este vorba de spitalul „Iubirea de Oameni”, Spitalul Filantropia, care funcționează neîntrerupt de 205 ani. „Felul cum a gândit instituția, cum a supravegheat construcția și înzestrarea, cum a redactat regulamentul de funcționare vădesc un manager de excepție” (Georgeta Filitti).
Act de recuperare necesar, reeditarea versiunii originale împreună cu traducerea românească datorată lui George Sion, pune astăzi la îndemâna specialiștilor și a publicului larg „o lucrare clasică în istoriografia română. Ea continuă să intereseze nu doar pe medici, ci rămâne un reper pentru cunoașterea «Daciei» și a oamenilor de acum 200 de ani” (G. Filitti).
Aparatul critic – studiu introductiv și note suplimentare – îmbogățește valoarea documentară a lucrării. Cele 80 de ilustrații grupate în 24 de planșe oferă, la rândul lor, o trecere în revistă a personalităților care au marcat istoria Țării Românești în secolele 14-19, a făuritorilor anonimi de istorie, a monumentelor care au supraviețuit până astăzi, toate descrise de autorul care a bătut pas cu pas meleagurile valahe.
Editarea lucrării a beneficiat de sprijinul Laboratorului Medical Cytogenomic, instituție fondată la București de Danae Stambouli, om al diasporei care s-a dedicat sistemului medical românesc, continuând astfel tradiția înaintașului său din secolul 19, dr. C. Caracaș. Aniversarea unui deceniu de activitate a Laboratorului, specializat în aplicarea de teste pentru diagnostic în toate specialitățile, este marcată astfel prin această ediție care reprezintă un omagiu adus triplei aniversări legate de numele doctorului Constantin Caracaș: 245 de ani la naștere, 190 de ani de la moarte, 205 ani de la fondarea Spitalului Filantropia. Danae Stambouli semnează un emoționant cuvânt-înainte despre „acest minunat umanist și medic grec din România și prețioasă moștenire pe care ne-a lăsat-o”.
***
”Topografia Țării Românești”, de Constantin Caracaș
Ediție bilingvă, română-greacă
Îngrijire ediție, studiu introductiv și note suplimentare: Georgeta FILITTI
Cuvânt-înainte: Danae STAMBOULI
Editura OMONIA, București, 2018, 448 pag.+24 planșe color cuprinzând 80 de ilustrații și două hărți