Luni, 7 mai 2018, ora 17:00, la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (str. Nicolae Creţulescu nr.8 ), a avut loc dezbaterea „Literatura pentru adolescenți – între canonic, iconic și bestseller”. Invitaţi: prof.univ.dr. Silviu Angelescu, conf.univ.dr. Paul Cernat, Bogdan-Alexandru Stănescu, coordonatorul colecțiilor „Junior” și „Biblioteca Polirom” – Editura Polirom, Dan Pleșa, directorul Editurii Vellant.
Dezbaterea a fost moderată de scriitorul Cristian Teodorescu: ”Vorbim astăzi despre literatura pentru adolescenți. Înainte, aș vrea să știm precis care sunt limitele de vârstă. Până în urmă cu 15 ani, se spunea că adolescența începe pe la 13-14 și s-ar încheia pe la 18-19 ani. Astăzi, domnii psihologi au ajuns la concluzia că adolescența începe pe la 12 ani și se încheie pe la 25. Ceea ce mă face să spun că dacă este vorba să vorbim despre literatura adolescenților băgăm de seamă că ea începe de la limita celei de-a doua copilării și ajunge în prima noastră tinerețe.”
Invitații au vorbit despre lecturile lor din perioada adolescenței și despre ceea ce citesc adolescenții astăzi.
Conf. univ. dr. Paul Cernat: ”I-am citit pe avangardiști pe la 7-8 ani, fără să știu că sunt avangardaști și fără să mă îndrume cineva. Tatălui meu trebuie să-i mulțumesc pentru că el mă ducea de mânuță la librăriile din cartier. Îmi plăceau mult raioanele cu prețuri reduse, erau un leu cincizeci- doi lei pe vremea aia. Cumpăram cărți de poezie: Ion Vinea, Geo Bogza, Nina Cassian, Radu Boureanu. Nu prea înțelegeam ce e cu literatura asta, mă speriam, am avut și coșmaruri, erau versuri fracturate, dizarmonii care mă dădeau peste cap. Nu semănau cu Cățeluș cu părul creț . Dar au fost ca un vaccin avangardist. Nu am citit cărți în vreo ordine. Am citit și cărți pentru vârsta mea, dar și pentru maturi, ce înțelegeam din ele. Citeam ca un nebun. Citeam cărți de istorie, enciclopedii, cărți de aventuri. Pe la 17-18 ani nu numai că citeam, dar și reciteam. Erau cărți pe care le citeam de 10-15 ori. Îmi amintesc că epopeea populară armeană – Vitejii din Sasunam – am citit-o de 15 ori, cu voce tare, dramatizam. Eram abonat și la Pif și la benzile desenate franțuzești. Aveam o formație autodidactă enciclopedică. La 15 ani aveam toată colecția Jules Verne. Citeam colecția Biblioteca pentru toți. Mai citeam Alexandre Dumas, Radu Tudoran, Vintilă Corbu. A fost o vacanță în care îmi amintesc că am citit numai literatură rusă. Dintre poeți, îmi amintesc că George Topârceanu cu Bivolul și coțofana , care m-a traumatizat. Aveam o slăbiciune pentru Geo Bogza. Am învățat să scriu de mână copiind poemul Orion al lui Geo Bogza. ”
Prof.univ.dr. Silviu Angelescu a vorbit despre ceea ce înseamnă canonic referindu-se la memorie și amintind de cele două tipuri de memorie: externă și internă. ” Când vorbim despre canonic vorbim despre norme. Cine face aceste norme? Albert Einstein disocia la nivelul minții, mintea intuitivă și rațională. Intuiția ca act divin, iar rațiunea ca fiind servitorul intuiției. Pentru mine o revelație au fost, pe vremea când eram student, scrierile lui Carl Gustav Jung, una dintre ele în mod special, Psihologie și alchimie. El vorbea despre mitul eroului, analizând mii de vise. El desprindea un scenariu și compara totul cu scenariul alchimic, un scenariu simbolic. Scenariul alchimic poate fi recunosct în scenariul basmului. Este un canon pe care îl oferă intuiția și îl omologhează comunitatea. Titurile de mare succes de astăzi, Harry Potter, Stăpânul inelelor, ne conduc și ele la magia alchimiei cu marcaje care țin de contemporaneitate. Suntem în același scenariu simbolic dintotdeauna. Cadrul simbolic este același. Nici un basm nu spune altceva decât că există binele care are ca replică răul, frumosul care are ca replică urâtul și adevărul care are ca replică minciuna. Astăzi există zone în care lumea încă trăiește după norme interiorizate. Încă se citesc basme. ”
Bogdan-Alexandru Stănescu, coordonatorul colecțiilor „Junior” și „Biblioteca Polirom” – Editura Polirom: ”Pentru mine adolescența s-a împărțit în trei calupuri. În 1989 eram în clasa a patra. Citeam Jules Verne, Pif, Rahan. Revista Rahan o citeam în variantă alb-negru, Xerox, nici nu știam că exista color. În clasa a doua am citit Cei trei mușchetari. Din clasa a cincea apăruseră deja tarabele cu cărți. Pentru mine adolescența a însemnat foarte multă literatură SF. Primii fiori erotici i-am avut citind Lady Chatterley’s Lover. În perioada liceului m-am îndreptat către Charles Baudelaire, Florile răului. Sunt un mare cititor de prefețe. De la Charles Baudelaire am ajuns la Tudor Arghezi. Astăzi, cititorii de 10-12 ani sunt vloggeri și cer troc. ”
Dan Pleșa, directorul Editurii Vellant: ”Sintagma literatură pentru adolescenți este o invenție a celor ca mine, editorii…target-ul ajutând mai mult vânzările. În adolescență te fascinează literatura pentru adulți. În adolscență ești interesat de drumul către aventură pe care ți-l deschide lectura. În adolescență te atrage erotismul. Adolescența are în ea fructul răzvrătirii. În clasa a noua am citit Ultima noapte de dragoste, întaia noapte de război a lui Camil Petrescu. Nu credeam că există carte mai bună și nu îmi venea să cred că o carte așa de bună există în manual. Îmi amintesc de bibliobuzurile care opreau în fața blocului și vindeau cărți.”
***
Evenimentul a făcut parte din cea de-a XXI-a ediție a Festivalului „Salut, Adolescența”, un program de educaţie culturală şi de promovare a operelor literare şi artistice realizate de adolescenţi din România şi Republica Moldova, program menit să celebreze a douăzeci și una ediţie a Zilei Adolescenţilor, conform unei Legi promulgate la 13 noiembrie 1997 de Preşedintele României. Programul este co-finanţat de AFCN (Administraţia Fondului Cultural Naţional) și este inclus în cadrul evenimentelor care sărbătoresc 100 de ani de la Marea Unire.
***
Programul Festivalului „Salut, Adolescența” poate fi consultat la adresa web: www.ziua-a.ro .
Organizatori: Primăria Municipiului Bucureşti prin Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, Teatrul de Comedie și asociațiile Euro CulturArt şi Clubul UNESCO – „Adolescenții”
Co-finanțator: AFCN (Administraţia Fondului Cultural Naţional)
Parteneri: Muzeul Municipiului București, Cafeneaua Jos Pălăria
Parteneri media: Radio România Cultural, Observator cultural, AgențiadeCarte.ro
Programul se desfășoară între 7 și 13 mai 2018, în următoarele spaţii: Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (str. Nicolae Creţulescu nr. 8 și Calea Griviței nr. 64-66), Palatul Suţu – Muzeul Municipiului Bucureşti (Bd. I.C. Brătianu nr. 2), Teatrul de Comedie (Sala Studio, Sala „Radu Beligan” – str. Sf. Dumitru nr.2), Cafeneaua „Jos Pălăria” (str. Toma Caragiu nr.3).
Text: Simona IONIȚĂ
Foto: Alexandru MATIOS & Dan Vatamaniuc
