Vineri, 18 mai 2018, ora 16.30, la Casa de cultură Friedrich Schiller – str. Batiștei nr. 15, sector 2, București, va avea loc a treia ediție a Salonului Literar Astralis. În prima parte a evenimentului va fi prezentată creația literară a celor două invitate: Simona Dobrin – autoarea volumului ”M-a picurat cu soare” – editura Astralis, 2017 și Elena Armenescu – membră a Uniunii Scriitorilor din România. A doua parte este dedicată memoriei scriitorului Mihail Grămescu (16.02.1951-13.05.2014). Invitată – mama acestuia -Alexandra Beatrice Kiseleff. Vor citi din creația literară a lui Mihail Grămescu – Magda Băcescu și Ștefan Apostol. Evenimentul se va încheia cu un moment artistic realizat de tinerii actori ai Trupei de tealtru JOC. Moderator – Camelia Pantazi Tudor, director al editurii Astralis.
SIMONA DOBRIN a debutat literar în anul 1999, în suplimentul Argeșul în blugi al cotidianului Argeșul. Texte de poezie și proză au apărut în antologiile: Juventiada – „zece ani de la cenaclul Juventus”, 2006; Ion. Pillat. Acolo unde-n Argeș…, 2011; Prozatori în arenă. Antologie de proză scurtă, 2017; UT SIS POPULUS – SĂ FIM OAMENI, 2018 și în revistele literare: Juventus, Antarg S.F., Trimbulinzii, Argeș, Contraste Culturale, Convorbiri literar-artistice. A fost membru și redactor al cenaclului literar Juventus, Pitești, în perioada 2001-2008; membru și redactor al cenaclului literar Antarg S.F. Pitești, 2002-2006. A obținut mai multe premii literare: Premiul cotidianului Argeșul la Concursul Național de Poezie „Ion Pillat” (Pitești, 2003); Premiul al III-lea la Concursul de poezie „Leoaică tânără, iubirea…” (Pitești, 2004) ș.a.
A debutat editorial, individual, în anul 2017, cu volumul M-a picurat cu soare (poezie), Editura Astralis, București.
ELENA ARMENESCU este membră a Uniunii Scriitorilor din România. A debutat editorial în anul 1995, cu volumul Ferestrele somnului, Editura Info Team, București.
Alte volume publicate: Regatul ascuns, 1996, Exodul uitării, 1998, Dictatura iubirii, 2000, Strigăt spre lumină, 2002, Memoria statuilor, 2005, Iubirea împărătească, 2006, Joc tainic, 2011, Cântecul iubirii (sonete), 2013, Locul de lumină, 2013, De mână cu Orfeu (poezie), 2014, Gânduri de utrenie (proză), 2014, Antologia Poeți români slăvind dumnezeirea (coordonator ediție), 2014, Insomnia căutării poezie, 2015, Constelația inimii (poezie), 2016, Judecata animalelor și păsărilor, 2017, Livada cuvintelor, Gânduri de vecernie (proză), 2018, Cărările sufletului (file de jurnal), Miresme albe (minipoeme), 2018.
A publicat în numeroase volume colective, în ziare și reviste și este prezentă în: Dicționarul Medicilor Scriitori și Publiciști, 2001, reeditat 2003, O istorie a literaturii române de la origini până în prezent, autor Ion Rotaru, 2006 și în alte enciclopedii. A obținut numeroase premii și distincții, printre care Premiul național de poezie la concursul de poezie „T Arghezi” (edițiile 1987, 1989).
ALEXANDRA BEATRICE KISELEFF este lingvist, traducător, ziarist, diplomat universitar. A fost soția scriitorului Haralambie Grămescu (1926-2003), scriitor, traducător, membru al Uniunii Scriitorilor din România și este mama lui Mihail Grămescu. A colaborat la mai multe reviste și ziare, dintre care: Magazin istoric, Express Magazin, Magazin Internațional ș.a. A publicat 25 de volume, dintre care: Îndreptar ortografic, Dicționar de sinonime, Dicționar de omonime, două dicționare de cultură generală cu personaje literare și folclorice și, respectiv, de expresii și citate, două broșuri despre sărbătorile la români: Crăciunul și Paștele; precum și 10 romane, traduceri din engleză, franceză și italiană. A îngrijit și redactat, împreună cu Mihail Grămescu, cele 15 volume din 1001 de nopți în traducerea soțului său, Haralambie Grămescu, după decesul acestuia. În momentul de față este colaborator voluntar la revista Independența Română.
La un an de la moartea scriitorului Mihail Grămescu, Beatrice Kiseleff, a lansat pe piață primul volum din Opere complete – Mihail Grămescu. Până în prezent au apărut 7 volume.
Mihail Grămescu (16.02.1951-13.05.2014), membru al Uniunii Scriitorilor din România. A debutat în revista Luceafărul (9 sept.1967), cu poezia Adolescență, și în revista Aripi a liceului Matei Basarab (1 dec. 1967), cu versuri: Epigramă și Tomnatice. Editorial, a debutat cu volumul Aporisticon (proză), în anul 1981. A publicat în numeroase reviste, almanahuri, antologii (versuri, proză, eseuri, critică literară) și în volume individuale (poezie, proză scurtă, romane, teatru scurt). Începând cu anul 2003 s-a îngrijit de întocmirea unor antologii de proză scurtă, poezie, eseu și critică literară. O parte a creației sale a fost tradusă în franceză, maghiară, sârbă, rusă, germană, engleză. A fost membru fondator al mai multor cenacluri literare, dintre care: Pi, Solaris, ProspectArt și ultimul, care-i poartă acum numele, la Clubul Înțelepților. Consilier editorial al unor titluri apărute la editura Hyperion din Craiova. Delegat al României la Festivalul EuroCon Glasgow (1994) și Vilnius (1995). A primit numeroase premii: Premiul pentru poezie (Târgoviște, 1977); Premiul USR (1978), Premiul revistei Știință și Tehnică (1982); Premiul SocCon Moscova (1989); Premiul Radio Contact (1990); Premiul SESF Euro-Con, Franța, de încurajare (1990) ș.a. În ianuarie 2012 a creat emisiunea „Portret de autor” la Radio Shalom România al Centrului Comunitar Evreiesc București. Opera lui Mihail Grămescu s-a bucurat de numeroase aprecieri critice din partea unor personalități din domeniul literar.
