Marţi, 20 martie 2018, ora 19.00, la Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti (str. Gina Patrichi nr.8) va avea loc vernisajul expoziţiei lui KORNISS Péter, expoziție care cuprinde cele mai valoroase fotografii realizate în anii şaizeci-şaptezeci reprezentând lumea ţărănească tradiţională. KORNISS Péter va fi prezent personal la acest eveniment, precum și joi, 22 martie 2018, ora 18.00 la Muzeul Naţional de Artă al Româniai, în Sălile Cretzulescu (Calea Victoriei nr. 49-53), unde vernisăm expoziţia Memorie continuă, o expoziţie care prezintă opera lui Korniss din perspectiva unor noi conexiuni. Fotografiile sale emblematice apar într-o serie narativă individuală, începând cu fotografiile realizate în satele din România, Slovacia şi Ungaria, până la cea mai recentă serie de fotografii. Expoziţia cuprinde şase serii de fotografii care spun poveştile fetei care întoarce fânul, a lui Boldizsár Mari, a lui Bálint Anna şi a lui Ioan, prezintă femeile din Sic (jud. Cluj) în mediul unei metropole, Budapesta, respectiv descriu omenii de la ţară în mediul lor, la muncă, acasă, pe câmp. Imaginile cuprinse în povestiri destăinuie latura personală a operei şi scot în evidenţă tendinţa consecventă şi creaţia conştientă care cuprinde activitatea artistică de o jumătate de secol a lui Korniss, şi o transformă în una din cele mai autentice opere de artă fotografică.
Cele două expoziţii ale lui Korniss Péter se realizează în colaborare cu Várfok Galéria din Budapesta, Muzeul Naţional de Artă al României şi Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti.
După două decenii legendarul artist fotograf Korniss Péter revine la Bucureşti, după ce în anul 1999 a avut o expoziţie individuală de mare succes la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.
Korniss Péter (Cluj, 1937), personalitate legendară a artei fotografice maghiare a creat una din cele mai bogate opere fotografice din Ungaria. A dobândit recunoaştere mondială ca artist fotograf documentarist, imortalizând cu precădere viaţa şi cultura ţărănească din Europa de Est, această temă devenind ideea călăuzitoare a întregii sale opere, începând cu primele fotografii realizate în 1967 la Casa dansului (táncház) şi până la seriile conceptuale de fotografii din ultimii ani, care prezintă colindătorii cu Viflaimul sau femeile din Sic (jud. Cluj). Korniss însă nu s-a limitat la acest spaţiu geografic, realizând serii de fotografii şi în alte colţuri ale lumii: în America de Nord şi de Sud, în Yemenul de Sud sau în Siberia. Din 1978 l-a preocupat şi viaţa navetiştilor, timp de zece ani a urmărit viaţa lui Skarbit András, iar seria care a rezultat: Muncitorul navetist (1988) poate fi considerată o bornă a artei fotografice contemporane.
La împlinirea vârstei de 80 de ani, în anul 2017 Galeria Naţională Maghiară şi-a exprimat recunoaşterea faţă de opera inegalabilă a lui Korniss Péter şi faţă de arta sa mereu renăscută, printr-o expoziţie aniversară monumentală, de o importanţă istorică, concomitent având o expoziţie şi la Várfok Galéria din Budapesta.
Precum toţi cei care i-au evaluat fotografiile, de-a lungul anilor acordându-i lui Korniss binemeritatele premii, cei care au văzut lucrările sale se pot considera datori artistului pentru alegerea sa conştientă „că trebuie imortalizat tot ceea ce va dispărea în curând.” Ei şi noi, adică cei care-l stimăm, suntem cu siguranţă cu toţii de acord cu următoarea declaraţie a artistului: „În calitate de fotograf nici că aş fi putut găsi o sarcină mai frumoasă pentru mine.” /Colin Ford, fondatorul şi primul director al National Media Museum din Marea Britanie/.