Miercuri, 21 martie 2018, de Ziua Internațională a Poeziei, de la ora 18:00, Muzeul Național al Literaturii Române din București, la sediul din str. Nicolae Crețulescu nr.8, organizează GALA DE POEZIE & JAZZ, ediția a IV-a. Astfel, Ziua Internațională a Poeziei e marcată printr-un show unicat de jazz oferit de Mircea Tiberian (pian) și Ionuț Bogdan Ștefănescu (în dublă ipostază: poet și flautist). Trei nume de referință în poezia română contemporană, Ioana Crăciunescu, Ioan Es Pop și Eugen Suciu, vor susține o lectură publică împreună cu laureaţii premiilor de poezie acordate pe 15 ianuarie 2018, la București și Botoșani: Dan Coman, laureat a Premiului Cartea de poezie a anului 2017 pentru “insectarul Coman”, Editura Charmides, Cosmina Moroșan, Premiul Tânărul Poet al anului 2017 pentru ”Beatitudine. Eseu politic”, Editura Nemira, Vlad Drăgoi, Premiul Tânărul Scriitor al anului 2017 pentru ”Sergio Leone”, Editura Charmides, Cristina Stancu, Premiul Național ”Mihai Eminescu” Opus Primum pentru debut literar pentru ”Teritorii”, Editura Tracus Arte. Amfitrionul şi iniţiatorul Galei este scriitorul Dan Mircea Cipariu. Conceptul vizual al Galei îi aparține artistului Mihai Zgondoiu.
GALA DE POEZIE & JAZZ este organizată de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti şi Asociaţia Euro CulturArt, în colaborare cu APLER (Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România) şi Opera Scrisă.ro. Partenerii media ai proiectului sunt Radio România Cultural, Observator cultural şi AgenţiadeCarte.ro. Ziua Internațională a Poeziei a fost proclamată de UNESCO în 1999 şi este sărbătorită anual în data de 21 martie, drept o recunoaștere a renaşterii discursului poetic şi a interesului pentru poezie.
Ioana Crăciunescu (actriţă de teatru şi cinema şi poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950, la Bucureşti. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti şi a devenit actriţă a Teatrului Nottara. A publicat volumele: “Duminica absent”, Cartea Românească, București, 1980; “Supa de ceapă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; “Iarna clinic”, Cartea Românească, București, 1983; “Mașinăria cu aburi”, Editura Eminescu, București, 1984; “Creștet și gheare”, Cartea Românească, București, 1998; Supa de ceapă / Soupe à l’oignon, Editura Brumar, Timișoara, 2007; “Mon general”, Editura Tracus Arte (în curs de apariţie), 2014. Filmografie: Actorul și sălbaticii (1975); Artista, dolarii și ardelenii (1980). Ioana Crăciunescu a jucat în producțiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion: Blestemul pamântului, blestemul iubirii (1979), Ediție specială (1978). Ioana Crăciunescu este 
membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariştilor români, a UCIN şi UNITER.
Ioan Es. Pop (n. 1958, în Vărai, Maramureş). În 1983, a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Baia Mare. Până în 1989, a fost profesor de limba şi literatura română în localitatea Ieud, judeţul Maramureş. Din 1990, a lucrat la publicaţii precum Luceafărul, Cotidianul, Zig-Zag, PRO TV Magazin, Ziarul de Duminică, revista Descoperă. Actualmente, este angajat al Editurii Paralela 45. Cărţi publicate: Ieudul fără ieşire, Editura Cartea Românească (CR), 1994, Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România (USR) şi din Republica Moldova; Porcec, CR, 1996; Pantelimon 113 bis, CR, 1999, Premiul Academiei Române, Premiul USR, Premiul pentru Poezie al Oraşului Bucureşti; Podul, antologie, CR, 2000; Petrecere de pietoni, Editura Paralela 45, 2003, Premiul USR şi Premiul Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România; Confort 2 îmbunătăţit (împreună cu Lucian Vasilescu), Ed. Publicaţiilor pentru Străinătate, 2004; Lumile livide/The Livid Worlds, Editura Institutului Cultural Român, 2004, traducere de Nathaniel Smith, K. Shaver şi Ion Creţu; No Exit, antologie, Editura Corint, 2007, selecţie şi prefaţă de Dan C. Mihăilescu; Unelte de dormit, CR, 2011, Premiul „Cartea de Poezie a Anului 2011”, oferit de Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă din București; Premiul Radio România Cultural pentru poezie; Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti;Căderea-n sus a corpurilor grele, selecţie de Teodor Dună, Editura Tracus Arte, 2012; 1983. Marş/2013. Xanax, Editura Charmides, 2013. Cărți apărute în alte țări: Ieud utan utgang, Ed. Tranan, Stockholm, 2009, traducere în limba suedeză de Dan Shafran; Sans issue, Ed. L’Oreille du Loup, Paris, 2010, traducere în franceză de Linda Maria Baros; No Way Out Of Hadesburg, Ed. Universităţii Plymouth, Marea Britanie, 2011, traducere în limba engleză de Adam Sorkin şi Lidia Vianu; El Ieud sin salida, Ed. Baile del Sol, Tenerife, Spania, 2011, traducere în limba spaniolă de Dan Munteanu Colan; No Exit, Ed. Baile del Sol, Tenerife, Spania, 2011, traducere în limba spaniolă de Dan Munteanu Colan; Nem mertem kialtani soha, Ed. AB-ART, Slovacia, 2012, traducere în limba maghiară de Balazs F. Attila; Nicăieri.ro, Editura Ştiinţa, Chişinău, Republica Moldova, 2012; Ieud bez wyjscia i inne wiersze, Fundacja Pogranicze, Polonia, 2013, traducere în limba poloneză de Joanna Kornas-Warwas. A fost laureatul primei ediţii (2009) a Premiilor Niram Art de la Madrid. Radiodifuziunea Suedeză l-a desemnat Poetul Lunii August 2010. Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova i-a acordat, în anul 2012, Premiul „Primăvara Europeană a Poeţilor”.
Eugen Suciu s-a născut la Arad, la 22 august 1952. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Prima apariţie editorială a fost în anul 1976, în „Caietul debutanţilor”, Editura Albatros. A debutat cu volumul “Bucuria anonimatului” în 1979, pentru care a obţinut premiul de debut al Editurii Albatros. Este selectat cu poeme în Antologia poeților tineri, alcătuită de George Alboiu (Ed. Cartea Românească, 1982) și cu un articol de opinie în antologia Competiția continuă. Generația ‘80 în texte teoretice alcătuită de Gheorghe Crăciun (Ed. Vlasie, 1994; ediția a lI-a, Ed. Paralela 45, 1998). Colaborează cu poeme și articole la diverse reviste din țară. În 1991 îi apare volumul “Cinema Union”, la Universitatea de Artă din Bucureşti. Volumul “Bucuria anonimatului” a fost reeditat în 2011, la Editura Semne (grafică Mircia Dumitrescu), însoţit de un CD (Mircea Tiberian). În 2011, apare volumul de versuri “Motanul”, Editura Cartea Românească (cu traduceri în germană, franceză, engleză de Gerhardt Csejka, Dinu Flămând și Florin Bican). În 2013, apare volumul “Ţeasta”, Editura Tracus Arte, pentru care a primit Premiul Cartea de poezie a anului 2013 acordat de Uniunea Scriitorilor din România. Printre criticii care au scris despre poeziei autorului, îl amintim pe Radu G. Țeposu, în volumul Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă (Ed. Eminescu, 1993).
Cosmina Moroșan s-a născut în 31 octombrie 1989 la Dorohoi. A absolvit Facultatea de Litere, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. În prezent este doctorandă la Școala de Studii Literare și Lingvistice, Cluj, cu teza ”Schizanaliza literaturii marginal-experimentale”. A publicat poeme, cronici și eseuri în revistele literare: Steaua, Familia, Echinox, Astra, Hyperion, Tribuna, Arta și este prezentă în antologii precum: Literatura potențială (2006), Deranj (2011),Antologia de poezie contemporană Echinox (2011), Alții (2012), Maraton de poezie feminină (2013). A debutat cu volumul AgesexlocationPLS, Editura Vinea (2006). Experimentează performance-ul prin muzică și artă vizuală sub pseudonimul de Morfolina. Lucrează, împreună alții, la crearea platformei nomad-digitale „Cooperativa pasională“ – web hipercomunitar culturalo-activist.
Cristina Stancu s-a născut în 1990. A absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universității București. A publicat poezie în revista Paradigma și pe site-ul Subcapitol și traduceri din limba franceză în revista Poesis Internațional. teritorii,carte care reprezintă debutul ei editorial, a primit Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum pentru ”Teritorii”, Editura Tracus Arte , precum și Premiul „Iustin Panța” pentru debut, în 2017.
Dan Coman s-a născut pe 27 iulie 1975 la Gersa, Bistriţa-Năsăud. A debutat cu anul cârtiţei galbene, Editura Timpul, Iaşi, 2003. Au urmat volumele: ghinga, Editura Vinea, Bucureşti, 2005, şi Dicţionarul Mara, Editura Cartier, Chişinău, 2009. În 2004 primeşte Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”, Opera Prima, şi Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor din România. În 2010 obţine Premiul pentru poezie acordat de Radio România Cultural, iar în 2011, Vilenica Crystal Prize, Slovenia. A publicat de asemenea volumele de proză ”Irezistibil”, Editura Cartea Românească, 2010, şi ”Parohia”, Editura Cartea Românească, 2012. În 2015, a publicat romanul ”Căsnicie”, Editura Polirom. Textele sale sunt incluse în antologii din România.
Vlad Drăgoi s-a născut în 1987 la Codlea (Brașov), debutează în 2009 la editura Lumen din Iași cu volumul „Istoria artelor sau memoriile unui veleitar incognito”. Urmează, în 2013, volumul „Metode” publicat la Casa de Editură Max Blecher (din Bistrița) și, după doi ani, „Eschiva” (Editura Cartea Românească, București) pentru care primește – în cadrul Galei Tinerilor Scriitori – Premiul Tânărul Scriitorul al anului 2015. A participat, în vara lui 2016, la Festivalul Internațional de Literatură „Discuția secretă” și, la începutul aceluiași an, a fost unul dintre invitații Institutului Cultural Român în cadrul „Literaturwerkstatt Berlin”, alături de Răzvan Țupa, Dmitri Miticov și alții. A citit în cadrul celor mai importante cenacluri literare din țară (Nepotu’ Lui Thoreau, Max Blecher), dar și la „Republica” din Chișinău. A tradus texte din Philip Schultz și Jim Harrison pentru „Poesis Internațional”. Selecții din textele sale au fost la rândul lor traduse în germană de Anca Ilea în cadrul unui proiect coordonat de Eva Ruth Wemme. A colaborat, între altele, cu revistele „Zona nouă”, „Corpul T” și „TOTB”. Absolvent al literelor brașovene, Drăgoi revine în 2017 cu volumul de poezii „sergio leone” apărut sub egida editurii Charmides din Bistrița.
Dan Mircea Cipariu s-a născut la 7 septembrie 1972 în Bucureşti. Este absolvent al Şcolii Superioare de Jurnalistică din Bucureşti şi licenţiat al Universităţii Bucureşti, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării. Debutează în presa literară în 1988 (SLAST), debutul editorial se petrece în 1999, cu volumul „Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara” (Editura Libra). În 2007, volumul său de poeme „Tsunami”, Editura Brumar, 2006, a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. Cea mai recentă carte a sa: “singurătatea vine pe facebook”, Editura Tracus Arte, 2012. Este fondatorul şi preşedintele Asociaţiei EURO CULTURART, asociaţie care a organizat, printre altele, Bienala Internaţională de Gravură Experimentală, ediţia a III-a, 29 martie-27 aprilie 2008, Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti, www.experimentalproject.ro, 4X4. Instalaţia de cARTE – http://4×4project.blogspot.com/. EURO CULTURART deţine o galerie dedicată tinerilor artişi vizuali europeni – Atelier 030202 –www.atelier030202.blogspot.com – coordonată de graficianul Mihai Zgondoiu. Dan Mircea Cipariu este un apreciat comentator de artă contemporană, cu cronici apărute în revista “Arta” (revista Uniunii Artiştilor Plastici din România), “Cultura”, “Luceafărul”, “Altitudini” şi AgenţiadeCarte.ro. A fost curatorul unor expoziţii la Bucureşti şi New York semnate de câţiva dintre cei mai importanţi tineri artişti vizuali din România: Mihai Zgondoiu, Francisc Chiuariu, Cristian Răduţă, Albert Sofian, Irina Tănase, Florin Tomescu, Bogdan Raţa, Miruna Moraru, Adrian Sandu, Anamaria Şerban, Daniel Brici, Virgil Scripcariu, Aurel Tar, Adrian Alexandru Ilfoveanu, Peter Madaras şi Dan Vişovan. Este directorul www.agentiadecarte.ro , spaţiu virtual unde sunt prezentate la zi evenimentele de carte şi artă.
Ion Bogdan Ștefănescu este prim flautist al Filarmonicii „George Enescu” (Bucureşti) și Doctor al Universității de Muzică din Bucureşti. Pasiunea pentru muzică a început în copilărie. Inițial alesese pianul, dar, după ce a descoperit flautul s-a dedicat acestui instrument. A debutat ca flautist la 14 ani pe scena Ateneului. Acum este un artist de talie internațională, membru fondator al ansamblurilor „Procontemporania” şi „Profil”, membru al trioului „Contraste” și al cvintetului „George Enescu”. Descrie flautul ca fiind un instrument cu „o aură princiară, mai mult, impune respect. În plus, este instrumentul dăruit de zei oamenilor, cel mai apropiat ca timbru de vocea umană, beneficiază de un repertoriu impresionant, se află în elita instrumentelor solistice și în topul preferințelor melomanilor, în concluzie, se poate face carieră solistică.” Îndeamnă tinerii să se apropie de acest instrument prin diferite proiecte. A ținut cursuri la Universitatea de Muzică din Bucureşti dar și la University of Illinois – U.S.A. Ion Bogdan Ștefănescu a încântat publicul din România – de la Tulcea la Oradea – cu sunetele flautului în cadrul turneului susținut de Radio România Cultural: „Flautul de aur” – din aceeași serie cu „Duelul viorilor” și „Pianul călător”. „Flautul de aur” nu este, în cazul lui Ion Bogdan Ștefănescu o metaforă – este chiar un flaut din aur. Un instrument confecționat de firma niponă „Muramatus”. Compania produce flaute din argint, aur și platină. Prin contract, toți angajații companiei sunt obligați să știe să cânte la flaut sau să meargă la cursuri de perfecționare. Flautele „Muramatus” sunt produse pe comandă – livrarea poate dura și trei ani – și personalizate cu un număr unic pentru nu sunt instrumente de serie. Pe plan internațional, Ion Bogdan Ștefănescu a cântat pe marile scene ale lumii, din Japonia până în S.U.A. Pasiunea pentru muzică nu a rămas doar la nivel solistic. A compus libretele de operă („Noapte albastră”, muzica Diana Rotaru și “W” – după „Directorul de teatru” de W. A. Mozart); piesa pentru ansamblu și percurție „Pianissimo Summer Dream” și muzica pentru spectacolul „Pâlnia şi Stamate”, regia Gavril Pinte. De asemenea, Ion Bogdan Ștefănescu este cunoscut publicului și prin ipostaza de scriitor. A publicat volumele „Joc de oglinzi” (2004); „Vârstele flautului”, (2005); „Despre pietre și păsări”, (2006), ”Un vers care lasă moartea cu gura căscată”, Editura Tracus Arte,Premiul Cartea Anului 2016 – Filiala București Poezie a USR. Pentru activitatea sa muzicală, Ion Bogdan Ștefănescu a fost distins cu numeroase premii precum: Premiul Uniunii Compozitorilor pentru interpretare solistică, 2007; Medalia „Meritul Cultural” conferită de Preşedintele României, 2004; Premiul Clubului Liones pentru cea mai buna interpretare din cadrul seminarului condus de James Galway, Italia, 2003; Premiul „Cella Delavrancea” pentru merite în cultură, 1991. Ne putem bucura de interpretările de excepție ale lui Ion Bogdan Ștefănescu ascultându-i C.D.-urile de flaut-solo „Circuit”; și „Uroboros” (2005) și în colaborări la „Wandlungen” (cu Trio Contraste), „Sonnengesang” (cu Trio Contraste), „George Enescu – Simfonia de cameră” (cu Filarmonica “G.Enescu”), „Scarlatti & Beethoven” (cu cvintetul “George Enescu”).
Mircea Tiberian (pian, compoziții) este compozitor şi pianist de jazz cu o vastă activitate concertistică ce se întinde pe patru decenii şi include peste 20 de albume discografice apărute sub nume propriu, cele mai recente fiind Pale Dot (Fever Records), Raphael şi Both sizes of the river (Societatea de concerte Bistriţa). Experienţa artistului s-a extins şi spre aria pedagogiei, fiind actualmente profesor la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, fondatorul şi coordonatorul secţiei de Compoziţie Jazz / Muzică Pop. Pe lângă volume de specialitate precum „Tehnica Improvizaţiei în muzica de jazz”, Mircea Tiberian a scris şi cărţi ce tratează fenomenul muzical în general: „Notes on music and music notes”, „Cartea de Muzică”, „Jazz Inside out” şi „Sunetul de referinţă”, cea mai recentă fiind „Domeniul muzical – o lume cu patru dimensiuni”.
