Biroul de presă al Cabinetului Parlamentar al senatorului Dan Lungu a trimis pe adresa redacției AgențiadeCarte.ro un comunicat de presă prin care semnalează felul în care Administrația Fondului Cultural Național își desfășoară activitatea. Vă prezentăm textul integral al comunicatului.
”Administrația Fondul Cultural Național, una dintre puținele guri de aer proaspăt pentru finanțarea activităților culturale din România, își desfășoară activitatea pe o legislație învechită și contradictorie, cu personal insuficient, ceea ce împiedică colectarea sumelor necesare de la operatorii economici din România. Dintr-un răspuns oferit de Ministerul Culturii și Identității Naționale la o interpelare formulată de senatorul USR ieșean Dan Lungu, rezultă că, deși Ordonanța nr. 10/2015 privind reglementarea unor măsuri financiare prevede contribuții la Fondul Cultural Național din 20 de surse distincte, în realitate rata de colectare este mult scăzută.
Practic, contribuțiile la FCN variază de la cote de 5% din aplicarea pe încasările agenților economici care vând copii, reproduceri sau mulaje după bunuri culturale mobile proprietate publică, sau a agenților care vând, în licitație publică, bunuri culturale mobile, la cote de 20% aplicate încasărilor celor care vând publicații interzise minorilor. Practic, toate tranzacțiile care implică bunuri culturale sunt impozitate cu 1-2%, pentru a susține și suplimenta bugetul FCN. Iar Administrația FCN folosește bugetul respectiv pentru a finanța activități muzeale, teatru, dans, muzică, patrimoniu cultural național, imaterial, formare profesională în domeniul culturii, chiar și al managementului cultural.
„FCN este o resursă importantă pe o piață lipsită de posibilități de finanțare de la bugetul de stat pentru activități culturale, cu atât mai mult cu cât autoritățile locale nu excelează la acest capitol. De aceea este important să veghem asupra bunei gestionări a sumelor acestui fond și a unui acces transparent al beneficiarilor la liniile de finanțare. Nu ne-am pus însă niciodată problema dacă se colectează integral toți banii datorați. A fost un dat, o presupunere asumată, că eventuale probleme pot fi la nivel de distribuire a banilor, de împărțire, și nu la colectare”, a declarat senatorul ieșean Dan Lungu.
Din răspunsul semnat de fostul ministru al Culturii și Identității Naționale, Lucian Romașcanu, reiese faptul că există neconcordanțe între prevederile legislației care reglementează activitatea de contribuire la constituirea bugetului FCN și normele de aplicare ale acesteia. Totodată, sumele din mai multe surse de finanțare nu sunt colectate pentru că agenții economici nu pot fi identificați.
„În prezent, nu pot fi identificați contribuabili pe literele – g) operatori economici care comercializează bunuri culturale provenite din import și h) operatori economici care vând produse de artă populară (pe litera h operatorii înregistrați până la această dată au fost identificați pe teren, neexistând o altă posibilitate de a-i identifica). Colectarea pe literele d) – o cotă de 20% din încasările realizate din comercializarea publicațiilor interzise spre vânzare minorilor și e) – o cotă de 20% din încasările obținute din vânzarea ori închirierea fonogramelor ori videogramelor a căror vizionare nu este recomandată minorilor nu este posibilă în prezent din cauza contradicțiilor dintre prevederile din lege și cele din normele de aplicare”, se precizează în documentul citat.
Conform legii, AFCN ar trebui să dețină resursele pentru a verifica dacă toți contribuabilii care sunt obligați să contribuie la Fondul Cultural Național își plătesc contribuțiile și sunt identificați ca atare. Însă, în cadrul „Compartimentului pentru evidența și controlul contribuabililor” lucrează o singură persoană, iar legislația precizează că doar organele cu atribuții în domeniul controlului fiscal pot aplica sancțiuni în cazul nerespectării plății contribuțiilor la Fondul Cultural Național. „În anul 2017, Administrația Fondului Cultural Național a demarat cinci procese pentru recuperarea sumelor datorate de diverși contribuabili și au fost demarate procedurile de executare silită în alte zece cazuri. Obligarea la plată a contribuabililor prin intermediul instanțelor de judecată se realizează dificil din cauza faptului că Administrația nu are atribuții de control în domeniul fiscal și se află în imposibilitatea de a preciza cu exactitate valoarea contribuției datorate”, se mai precizează în răspunsul oferit de Ministerul Culturii și Identității Naționale.
Chiar și sumele colectate în ultimii trei ani la Fondul Cultural Național sunt derizorii față de estimările brute făcute doar pe baza surselor de finanțare prevăzute prin lege. Astfel, în 2015 s-au colectat aproape 11,5 milioane de lei, în 2016 puțin peste 30 de milioane, iar până la finalul lunii noiembrie 2017 se colectaseră 25,5 milioane.
„Experiența atâtor ani de lucru în domeniul culturii mi-a arătat că adesea artiștii trebuie să lupte cu o groază de obstacole pentru obținerea unei finanțări oricât de mici – cu birocrația stufoasă, lipsa unor instrumente adecvate de ajutor, suprareglementări sau ambiguități juridice, cu aparate bugetare care nu cooperează sub nicio formă cu cei din exterior. E întotdeauna complicat, indiferent de ce sumă vorbim. Pe de altă parte, ratăm sume colosale care ar putea fi cheltuite în folosul culturii, care nu sunt colectate din pricina unor bâlbe legislative pe care nu le-a îndreptat nimeni”, a declarat Dan Lungu, senator USR Iași.
Acesta a mai precizat că, în urma unor consultări, va propune modificări ale legislației care prevede funcționarea AFCN pentru a găsi o cale mai eficientă de colectare a sumelor datorate și pentru a coordona activitatea organelor fiscale cu personalul calificat de la AFCN ca să fie identificați mai ușor toți contribuabilii ce datorează sume.
Găsiți răspunsul complet al ministerului la această adresă.” – Biroul de presă al Cabinetului Parlamentar al senatorului Dan Lungu
