spot_img

George Petean în ”Rigoletto”, operă în concert la Sala Radio

Vineri, 12 ianuarie 2018, ora 19.00, după spectaculoasa evoluție recentă, la finalul lui 2017, la Opéra Royal de Wallonie – Liège, Belgia, în opera ”Rigoletto” de Verdi, George Petean, unul dintre cei mai cunoscuți baritoni români ai momentului pe scena muzicală internațională, va interpreta același rol într-un concert extraordinar la Sala Radio, alături de Orchestra Națională Radio și de Corul Academic Radio.

La pupitrul dirijoral se va afla David Crescenzi, dirijor italian binecunoscut publicului de la Sala Radio pentru excelenta colaborare cu Orchestrele și Corurile Radio. Dirijor și director artistic al Operei din Cairo, a colaborat, în România, cu orchestrele celor mai importante opere, de la Opera Națională din Timișoara, Iași și București, iar în prezent este director artistic al Operei Naționale din Cluj. Corul Academic Radio va fi condus de dirijorul Ciprian Țuțu.

În distribuția operei în concert vor urca pe scenă soprana Luiza Fatyol, în rolul Gildei, tenorul Cosmin Ifrim, în rolul Ducelui de Mantua, mezzosoprana Cristina Damian, în rolul Maddalena, basul Petre Burcă, în rolul Sparafucile, soprana Mădălina Stan, în rolurile Contessa di Ceprano, Giovanna și Paggio, basul Marius Boloș în rolul Monterone, tenorul Andrei Lazăr în rolul Borsa, Florin Simionca în rolul Marullo, bas-baritonul Daniel Pascariu în rolul Contelui di Ceprano și Cristian Coandă în rolul Un Carceriere (Usciere).

Metropolitan Opera din New York, Opera Regală Covent Garden din Londra, Teatro Real din Madrid sau Teatrul Liceu din Barcelona sunt câteva dintre scenele prestigioase pe care baritonul George Petean a evoluat în ultimii ani, în spectacole care i-au adus un impresionant palmares și recunoșterea internațională.

Solistă, din 2014, a Deutsche Oper am Rhein Düsseldorf/Duisburg, soprana Luiza Fatyol este câștigătoare a mai multor premii importante de canto clasic și a fost invitată în numeroase spectacole de operă în săli de renume din Germania și nu numai.

Membru, între anii 2000 și 2008, în ansamblul Operei de Stat din Viena, tenorul Cosmin Ifrim a colaborat cu dirijori de renume ca Zubin Mehta, Fabio Luisi, Donald Runnincles, Christian Thielemann, Franz Welser-Möst, Ulf Schirmer, Seiji Ozawa sau Riccardo Muti.

Concertul poate fi ascultat în direct pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical din ţară şi în streaming live pe Internet, pe www.radioromaniacultural.ro și www.romania-muzical.ro.

Biletele şi abonamentele pentru evenimentele Orchestrelor şi Corurilor Radio se vor achiziţiona on-line prin reţeaua www.bilete.ro. Acestea se pot achiziționa și la casa de bilete a Sălii Radio şi sunt disponibile, de asemenea, în oficiile Poştei Române semnalizate Bilete.ro și în magazinele Germanos şi Inmedio, semnalizate Bilete.ro.

Pentru alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio vă rugăm să consultaţi site-ul www.orchestreradio.ro.

David Crescenzi

Pianist, dirijor de orchestră şi de cor, David Crescenzi a început să studieze la Conservatorul din Pesaro, specializându-se ulterior în instrumente de orchestră, pian, muzică corală şi dirijat coral. Timp de mai mulţi ani a fost asistent şi colaborator al lui Alessio Vlad şi a frecventat Cursurile de perfecţionare După-amieze muzicale, susţinute de Gustav Khun la Milano, între anii 1993 şi 1996. Printre realizările sale cele mai semnificative amintim colaborarea cu Teatrul Operei din Cairo, Egipt, în calitate de dirijor invitat, între anii 1998 şi 2003, unde a pregătit şi dirijat Bărbierul din Sevilla, Contract de căsătorie, Domnul Bruschino de Rossini, Elixirul dragostei de Donizetti, Tosca de Puccini, Bal mascat, Aida şi Rigoletto de Verdi. Între anii 1999 şi 2001 a fost Maestru de Cor la Teatrul Carlo Felice din Genova, iar în stagiunea 2004-2005 a fost locţiitorul Directorului Muzical de la Teatrul St. Carlo din Napoli. La Doha, în Quatar, a dirijat de trei ori: în anul 2002 opera Aida de Verdi, în anul 2003 Ibn Sina de Michiel Borstlap, iar în anul 2005 Aspire de David Krane, cu ocazia deschiderii Jocurilor Olimpice Asiatice.

Din anul 2002 colaborează cu Opera Naţională Română din Timişoara, unde a dirijat numeroase spectacole de operă. În anul 2011 a întreprins un turneu în Italia, la pupitrul orchestrei Filarmonicii Marchigiana, avându-l ca solist pe celebrul violonist Uto Ughi. A dirijat în cadrul Operei Naţionale din Bucureşti, Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, Operei Naţionale Române din Iaşi.

În septembrie 2007 a participat cu Opera Naţională Română din Timişoara la Festivalul Internaţional George Enescu din Bucureşti. În ianuarie 2012 a întreprins un turneu în Germania şi Franţa cu Bergische Symphoniker, în acelaşi an a colaborat cu Opera din Rio de Janeiro şi a fost dirijor al Festivalului de la Solothurn din Elveţia.

Din septembrie 2014 a fost numit Director artistic şi dirijor principal al Operei din Cairo, iar în luna iulie a aceluiaşi an, David Crescenzi a dirijat spectacolul operei Boema de Puccini, la Festivalul de Vară al Arenei Sferisterio din Macerata. David Crescenzi este în prezent dirijor invitat al Operei din Düsseldorf.

George Petean

Născut la Cluj-Napoca, George Petean a terminat Liceul de Muzică Sigismund Toduţă la secţiunea trombon, urmând apoi cursurile Academiei de Muzică Gheorghe Dima – secţia canto. În timpul studenţiei debutează pe scena operei din Timişoara în rolul titluar din opera Don Giovanni de W. A. Mozart, mai apoi fiind prezent pe scena operei din Cluj în mai multe roluri precum Malatesta din Don Pasquale de G. Donizetti, Silvio din Paiaţe de R. Leoncavallo, Valentin din Faust de Ch. Gounod, Figaro din Bărbierul din Sevilla de G. Rossini, Marcello din Boema de G. Puccini, Ford din Falstaff de G. Verdi, etc.

În anul 1999 a obţinut marele premiu la Concursul Internaţional de canto Hariclea Darclée de la Brăila. Debutul său internaţional a avut loc în anul 2000, pe scena Operei din Roma în opera Boema de G. Puccini, iar în perioada 2002 – 2010 a fost solist permanent al Operei din Hamburg.

Din recentele sale aparitii enumerăm La Traviata de G. Verdi la Metropolitan Opera New York (2017) și la Opera Regală Covent Garden din Londra (2017),  Attila la Opera din Monte Carlo (2016), Bal mascat de G. Verdi la Opera de Stat din München (2016), Simon Boccanegra de G. Verdi la Opera din Sydney (2016), Otello de G. Verdi la Teatro Real din Madrid, I puritani de V. Bellini la Opera din Zürich (2016), Trubadurul la Teatrul Liceu din Barcelona şi la Opera de Stat din Viena (2017), Andrea Chenier la Opera de Stat din München (2017).

A debutat în rolul Rigoletto din opera cu acelaşi nume de G. Verdi la Monte Carlo în anul 2011, interpretând apoi acest rol la operele din Hamburg, Viena, München, Napoli, Leon, Zürich şi în oraşul natal, Cluj-Napoca. Ca proiecte de viitor, acest rol urmează să fie reluat la Teatrul San Carlo din Napoli, Palermo, Opera de Stat din Dresda, în alternanţă cu alte roluri verdiene precum Trubadurul la Deutsche Oper Berlin şi  la Chicago Lyric Opera, Vecernii siciliene la Opera de stat din München, Forţa destinului la opera din Zürich, etc.

Luiza Fatyol

Soprana Luiza Fatyol s-a născut în anul 1987 în Satu Mare, într-o familie de muzicieni. La vârsta de cinci ani începe să studieze vioara îndrumată de tatăl ei, violonistul Rudolf Fatyol. La vârsta de 17 ani trece însă la studiul cântului clasic. Devine studenta Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, secţia Canto, la clasa profesoarelor Ana Rusu şi Carmen Gurban. Debutul operistic şi-l face în anul 2009 pe scena Operei Maghiare din Cluj-Napoca în rolul Carolinei din opera Căsătoria secretă de D. Cimarosa.

Participă la numeroase concursuri de canto naţionale şi internaţionale, numărându-se mereu printre premianţi. Amintim aici premiul I la Concursul Liedului Românesc, Braşov, 2008 şi premiul al III-lea la Concursul Internaţional de canto Hariclea Darclée în anul 2009. Susţine concerte atât în ţară (Bucureşti, Braşov, Sinaia, Cluj-Napoca, Oradea, Satu Mare) cât şi în străinătate (Italia, Franţa, Olanda, Elveţia, Germania).

Între anii 2011 şi 2014 este membră a Studioului de operă Deutsche Oper am Rhein Düsseldorf/Duisburg. În aceşti ani participă la Masterclass-uri susţinute de către personalităţi din lumea operei precum: Linda Watson, Dame Ann Murrey, Helen Donath, Deborah Polaski, David Cyrus şi Sir Thomas Allen.

Începând cu anul 2014 Luiza Fatyol devina solista Operei Deutsche Oper am Rhein Düsseldorf/Duisburg, având bucuria de a interpreta roluri precum: Susanna, în Nunta lui Figaro, Zerlina, în Don Giovanni, de W. A. Mozart, Adina, în Elixirul dragostei, Norina în Don Pasquale de G. Donizetti, Micaela în Carmen de G. Bizet, Gilda în Rigoletto de G. Verdi, Lauretta în Gianni Schicchi de G. Puccini, Nedda în I Pagliacci de R. Leoncavallo.

De asemenea a fost invitată în numeroase ocazii pentru a susţine spectacole în diferite teatre din Germania precum Komische Oper Berlin, Theater Dortmund, Landestheater Detmold

Cosmin Ifrim

Tenorul Cosmin Ifrim s-a născut la Arad, a studiat la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, unde s-a făcut remarcat datorită talentului său vocal. În perioada 2000-2008 a fost membru în ansamblul Operei de Stat din Viena şi a abordat roluri dintre cele mai diverse precum Lord Cecil în Roberto Devereux, Rinuccio în Gianni Schicchi, Beppe în I Pagliacci, Fenton în Falstaff. Pentru rolul susţinut în cadrul producţiei Billy Budd a primit medalia Eberhard Waechter.

În stagiunea 2008-2009 tenorul a interpretat cu succes rolul Alfredo din opera La Traviata în Londra, Maribor şi Atena, apoi prestaţiile sale artistice în spectacolele operelor La fille du régiment, Billy Budd, Susannah, Il Pirata au fost răsplătite cu minute în şir de aplauze. Cosmin Ifrim a mai cântat rolul Rodolfo în La Traviata, sub conducerea muzicală a dirijorului Fabio Luisi, iar rolul Don Pedrillo din Răpirea din serai l-a consacrat pe scenele operelor din Roma şi Viena. Un moment de vârf al carierei sale l-a reprezentat abordarea partiturii de tenor a celebrei lucrări Stabat mater de Rossini, alături de Filarmonica din Israel.

Dintre rolurile susţinute în stagiunea 2004-2005 menţionăm Ducele în Rigoletto, Edgardo în Lucia di Lammermoor, Rodolfo în La Bohème la Opera din Cluj-Napoca, un concert de gală susţinut la Ostrava şi o nouă producţie a operei Turandot la Festivalul din Bregenz.

Zubin Mehta, Fabio Luisi, Donald Runnincles, Christian Thielemann, Franz Welser-Möst, Ulf Schirmer, Seiji Ozawa, Riccardo Muti sunt doar câteva nume cu rezonanţă  cu care tenorul Cosmin Ifrim a avut prilejul de a colabora.

(Noemi Vidu)

Cristina Damian

Născută la Alba-Iulia, mezzosoprana Cristina Damian şi-a început studiile la Liceul de Arte din oraşul natal, continuându-le la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca la clasa prof. dr. Gheorghe Rosu. A studiat de asememenea cu prof. Edita Simon şi prof. Niculina Mirea. În perioada 2000-2008 a fost angajată a Operei Naţionale din Cluj-Napoca, unde a debutat în roluri ca Dorabella în Così fan tutte de W. A. Mozart, Carmen în Carmen de Bizet, Hanna Glawari în Die Lustige Witwe de F. Lehar. Începând cu anul 2008 şi până în vara lui 2015 a fost solistă a Operei de Stat din Hamburg. La opera hamburgheză a avut ocazia să interpreteze roluri aflate deja în repertoriu, dar şi să debuteze în spectacole ca Il Barbiere di Siviglia de Rossini – rolul Rosina,  Falstaff de Giuseppe Verdi – rolul Meg Page, Lucrezia Borgia de Gaetano Donizetti – rolul Maffio Orsini, Evgheni Oneghin de P. I. Ceaikovski – rolul Olga, etc.

A abordat de asemenea nenumărate roluri din repertoriul german precum Komponist în Ariadne auf Naxos şi Octavian în Der Rosenkavalier, de Richard Strauss, sau Brigitta în Die tote Stadt de Erich W. Korngold.  În stagiunea 2009-2010 mezzosoprana a fost distinsă de către Fundaţia Operei de Stat din Hamburg, cu premiul DR. Wilhelm Oberdorfer, pentru realizări deosebite.

A colaborat cu dirijori ca Daniel Barenboim, Simone Young, Alfred Eschwe, Lawrence Foster, Donato Renzetti, Axel Kober, Victor Dumănescu, David Crescenzi, Marcus Bosch. De asemenea, Cristina Damian a înregistrat alături de Philarmoniker Hamburg  CD-uri cu Die Walküre de R. Wagner – rolul Waltraute şi Götterdämmerung de R. Wagner – rolul Zweite Norn, conducerea muzicală Simone Young; deţine un DVD ce include opera Madama Butterfly de Giacomo Puccini – rolul Suzuki, precum şi un DVD realizat în parteneriat cu postul ARTE, conducerea muzicală Alexander Joel, regia Vincent Boussard, costume Christian Lacroix. În prezent, mezzosoprana colaborează cu teatre ca Metropolitan Opera New York, Opera Monte Carlo, Staatsoper Berlin, Filarmonica de Stat Transilvania, Opera Naţională Cluj-Napoca, Staatsoper Hamburg, etc.

Petre Burcă

Basul Petre Sorin Burcă este absolvent al Liceului de Artă din Cluj-Napoca, secția vioară, și al Academiei de Muzică Gheorghe Dima, la specializarea canto clasic, sub îndrumarea prof. univ. dr. Gheorghe Roșu, în anul 1996. Pe parcursul carierei sale, a fost angajatul mai multor instituții de renume din România, precum Filarmonica de Stat Transilvania din Cluj, Opera din Brașov, Teatrul de Operă și Operetă din Craiova, dar a colaborat și cu Opera Națională din București, Filarmonicile din Iași, Botoșani, Craiova, Opera din Timișoara, iar în prezent îl putem vedea frecvent pe scena Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, unde este solist din anul 2004.

Repertoriul său este unul foarte vast, cuprinzând rolurile Don Pasquale (Don Pasquale de Gaetano Donizetti), Don Basilio (Bărbierul din Sevilla de Gioacchino Rossini), Don Magnifico și Alidoro (La Cenerentola de Gioacchino Rossini), Geronimo (Il Matrimonio segreto de Domenico Cimarosa), Figaro, Bartolo și Antonio (Nunta lui Figaro de Wolfgang Amadeus Mozart), Leporello și Masetto (Don Giovanni de Wolfgang Amadeus Mozart), Sarastro (Flautul fermecat de Wolfgang Amadeus Mozart), Osmin (Răpirea din serai de Wolfgang Amadeus Mozart), Capellio (I Capuletti e i Montecchi de Vicenzo Bellini), Colline, Benoit și Alcindoro (La Bohème de Giacomo Puccini), Angelotti și Sagrestano (Tosca de Giacomo Puccini), Mandarinul (Turandot de Giacomo Puccini), Simone (Gianni Schicchi de Giacomo Puccini), Zuniga (Carmen de Georges Bizet), Tom și Samuel (Bal Mascat de Giuseppe Verdi), Sparafucile (Rigoletto de Giuseppe Verdi), Ferrando (Il Trovatore de Giuseppe Verdi), Doctorul Grenvil (La Traviata de Giuseppe Verdi), Pistola (Falstaff de Giuseppe Verdi), Ramfis (Aida de Giuseppe Verdi), Alcade și Chirurgul (Forța destinului de Giuseppe Verdi), Trulove (The Rake’s progress de Igor Stravinski), Simone (I Quatro Rusteghi de E. Wolf-Ferrari), Frank (Liliacul de Johann Strauss), Voltaire (Candide de Leonard Bernstein), Pampon (D’ale carnavalului de Harry Bela), Don Giovanni (Secretul lui Don Giovanni de Cornel Țăranu), Tiresias (Oreste și Oedip de Cornel Țăranu), Califar (Moara lui Califar de Cristian Bence-Muk), Pompierul (Cântăreața cheală de Dan Voiculescu), Tatăl isteței (Isteața de Carl Orff), Profesorul II (Vânzătorul de păsări de Zeller), Le Bailli (Werther de Jules Massenet), Colonelul Pickering (My Fair Lady de Frederick Loewe), Filip al II-lea (Don Carlo de Giuseppe Verdi), Raimondo Bidebent (Lucia di Lammermoor de Gaetano Donizetti), iar în această stagiune a Operei Naționale Române din Cluj îl vom vedea în operele Nabucco de Giuseppe Verdi și I Puritani de Vicenzo Bellini. În domeniul vocal-simfonicului, Petre are în repertoriu titluri precum Mathäus Passion de Johann Sebastian Bach,  Messe de Minuit de Charpantier, KrönungsmesseMesse in C-durRequiem de Wolfgang Amadeus Mozart, Simfonia a IX-a de Ludwig van Beethoven, Requiem de Giuseppe Verdi, Petitte Messe Solennelle de Gioacchino Rossini, Patimile după Matei de Hans Peter Türk, L’heure espagnole și L’enfant et les sortilèges de Maurice Ravel.

De-a lungul carierei sale a efectuat diferite turnee în Anglia, Germania, Elveția, Austria, Luxemburg, Italia, Spania, Franța, Cehia, Ungaria, Olanda, Belgia, Suedia, Grecia, Turcia și Coreea de Sud.

Mădălina Stan

Soprana Mădălina Nicoleta Stan a absolvit  Facultatea de Compoziţie, Muzicologie şi Pedagogie Muzicală şi Facultatea de Interpretare Muzicală, specializarea canto. Tot la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti a urmat şi cursurile de masterat. De asemenea, artista s-a perfecţionat la cursurile de măiestrie cu artiştii Georgeta Stoleriu, Cecilia Mizrahy, Eleonora Enăchescu, Liora Maurer de la Metropolitan Opera, Marina Krilovici si cu dirijorul Christian Badea. A susţinut recitaluri şi concerte în ţară (Ateneul Român, Opera Națională București, Sala Palatului, Sala Mihail Jora, precum şi în Italia, Spania, Austria, Germania, San Diego. In Liechtenstein, la invitaţia principesei, a participat la concertul O seară regală.

Concertele vocal-simfonice pe scena Ateneului Român i-au oferit prilejul să se remarce în abordarea unor partituri celebre sub bagheta maestrului Cristian Mandeal (Răpirea din serai de Mozart, rolul Blondei) şi a maestrului Jin Wang (Missa de Bernstein). A concertat ca solistă a Orchestrei Medicilor, iar în 2007 a fost invitată ca solistă a Missei de Bernstein în cadrul Festivalului Internaţional George Enescu, dirijor Wayne Marshall. Alături de Orchestra Filarmonicii George Enescu, a participat la spectacolul Directorul de teatru de Mozart, la opera în concert Un ballo in Maschera (Oscar) de Giuseppe Verdi şi la numeroase concerte vocal simfonice. A interpretat şi rolul povestitorului în Il Retablo de Manuel de Falla la Sala Radio, sub bagheta dirijorului Adrian Morar. În 2012 a susţinut un concert de arii cu Filarmonica din Sibiu, dirijor Iurie Florea, iar la Opera Naţională Bucureşti a participat la spectacolul Seară Gershwin.

A interpretat arii şi duete la Concertul Marcello Giordani de la Opera Națională din București, iar stagiunea 2016-2017 i-a adus o serie de concerte precum Requiemul de Mozart, Recitalul de muzică franceză de la Ateneul Român, Gala de Opera de la Palatul Culturii din Bistrița Năsăud şi Gala premiilor Marii Loji Naționale din România.

Marius Boloș

Basul Marius Boloş este solist al Operei Naţionale din Bucureşti, din 2006, an în care a plecat spre capitală, hotărât să cucerească aplauzele publicului și pe cele ale presei de specialitate.

La început de drum, atunci când a crezut că şi-a ales calea, a optat pentru studiul teologiei la Universitatea din Oradea, demers pe care îl finalizează în 2003. Dar dragostea de muzică nu i-a dat pace şi în consecinţă a urmat cursurile Facultăţii de Muzică la aceeaşi universitate. Imediat după absolvire (2006) a devenit bursier al Studioului de Operă din cadrul Operei Naţionale din Budapesta.

Participă la competiţii de canto, prezenţa sa fiind remarcată şi răsplătită cu diferite distincţii: Premiul II la Festivalul de Interpretare al Liedului Românesc Braşov (2006), Premiul Special al Juriului la Concursul Internaţional de Canto Hariclea Darclée, Brăila (2007 şi 2012).

Marius Boloș este un asiduu colaborator al instituţiilor muzicale din România. Repertoriul său de operă cuprinde roluri importante ale teatrului liric: Comandorul din opera Don Giovanni, Don Bartolo din opera Le Nozze di Figaro, Sarastro din opera Flautul Fermecat, de W. A. Mozart; Don Basilio din opera Bărbierul din Sevilla, de G. Rossini, Oroveso din opera Norma de V. Bellini, Mefisto, din opera Faust de Ch. Gounod, Ramfis, din opera Aida, Zaccaria din opera Nabucco,  Marele Inchizitor din opera Don Carlos, Monterone şi Sparafucile din opera Rigoletto, Banco, din opera Macbeth de G. Verdi; Colline din opera La Bohème, de G. Puccini; Gremin din opera Evgheni Oneghin, de P. I. Ceaikovski; Regele Heinrich din opera Lohengrin de R. Wagner.

În aceeaşi zonă se înscrie şi repertoriul vocal – simfonic: Bach – Johannes Passion, Matthäus Passion; Haydn –  Nelson-Messe, Teresienmesse, Die Sieben Worte Des Erlösers; Händel – Te Deum; Mozart – Krönungsmesse, Requiem; Beethoven, Simfonia a IX-a, Missa solemnis, Missa în do major; Schubert – Messe in Es-Dur; Mendelssohn, Die Walpurgisnacht; Dvořák – Te Deum; Bruckner – Te Deum; Verdi –  Requiem.

Andrei Lazăr

Absolvent al Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, tenorul Andrei Lazăr este laureat al Concursului Naţional Ionel Perlea (ediția a XIII-a), al Concursului de Interpretare a Liedului Românesc (ediția a IV-a) şi este deţinătorul Premiului Forumului Muzical Român (2013).

Solist al Operei Nationale Bucuresti din anul 2011, a apărut în producțiile Studioului de Operă L. Spiess şi ulterior a fost distribuit de regizori importanţi în numeroase premiere: Stephen Barlow (Rigoletto; Fantoma de la Operă), Vera Nemirova (Otello), Anda Tabacaru (Don Giovanni, Flautul fermecat, Amelia al Ballo, Cantatrici Villane), Ștefan Neagrău (O scrisoare pierdută, premiera absolută), John Fulljames (Così fan tutte), Valentina Carrasco (Oedipe), Paul Curran (La Traviata), Graham Vick (Fidelio),  Andrei Șerban (Lucia di Lammermoor, Don Giovanni), Matteo Mazzoni (Liliacul),a fost distribuit în operele Madama Butterfly, O noapte furtunoasă, Manon Lescaut, Tannhauser, Nabucco, precum şi în spectacolele Gala Shakespeare, Piazzola Night, Mozart si Salieri, Orient Express. Pe scene de teatru sau concert din capitală şi din ţară, Andrei Lazăr a evoluat sub baghete importante: Ludovic Bács, Tiberiu Soare, Cristian Mandeal, Ciprian Teodoraşcu, Vlad Conta, Iurie Florea, Ira Levin, Keri-Lynn Wilson, Adrian Morar, ş.a.

Solicitat adesea în concerte alături de solişti celebri de muzică uşoară, Andrei Lazăr este preocupat de popularizarea muzicii clasice pentru publicul larg.

(Biografii preluate)

Florin Simionca

Cu un palmares repertorial ce cuprinde roluri ca Aeneas (Dido şi Aeneas – H. Purcell), Il Conte Almaviva (Nunta lui Figaro – W. A. Mozart), Don Alfonso (Così fan tutte – W. A. Mozart), Marullo (Rigoletto – G. Verdi), Belcore (Elixirul dragostei – Donizetti), Marcello (La Bohème – G. Puccini), Malatesta (Don Pasquale – G. Donizetti), Morales (Carmen – G. Bizet), Ping (Turandot – G. Puccini), Tipătescu (O scrisoare pierdută – D. Dediu), Florin Simionca desfăşoară o intensă activitate artistică susţinută pe scenele lirice din România.

După ce timp de patru ani a făcut parte din cadrul Orchestrei simfonice a Filarmonicii timişorene, în calitate de trompetist, Florin Simionca s-a îndreptat spre studierea cântului vocal la Universitatea Naţională de Muzică din capitală, absolvind în anul 2001.

Din anul 1997 a devenit membru al corului Filarmonicii George Enescu din Bucureşti, iar din anul 2002 ocupă funcţia de solist al Operei Naţionale din capitală. În anul 2003 a fost distins cu Premiul I la Concursul de Canto Marţian Negrea (Ploieşti) şi la Concursul Sabin V. Drăgoi (Timişoara), iar între 2005-2007 a fost bursier al C.E.E. Musiktheater din Austria.

Daniel Pascariu

Tânărul bas-bariton Daniel Pascariu a urmat cursurile universitare şi de masterat ale Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, unde a studiat cu regretata Eleonora Enăchescu, iar mai apoi cu Alfredo Pascu. A susţinut recitaluri la Filarmonica Moldova din Iaşi, Muzeul Mureşenilor din Braşov, la Ateneul Român, la Filarmonica Oltenia din Craiova, precum şi în cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti.

Printre spectacolele în care a avut prilejul de a participa se numără câteva evenimente artistice la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, cu prilejul Festivalului Chei, unde a interpretat rolul Jupânului Dumitrache din O noapte furtunoasă de P. Constantinescu şi în producţia Elixirul dragostei de G. Donizetti.

Daniel Pascariu este participant al concursului Ion Dacian organizat la Teatrul Naţional de Operetă Ion Dacian. Dintre rolurile abordate amintim rolul Masetto din opera Don Giovanni de W. A. Mozart,  susţinut pe scena Operei Naţionale Bucureşti în anul 2012, şi rolul lui Don Bartolo din Nunta lui Figaro de W. A. Mozart.

Cristian Coandă

Cristian Coandă este absolvent al Academiei de Muzică din Bucureşti, Facultatea de Interpretare Muzicală, secţia Canto (1996), şi absolvent al Anului de Studii Aprofundate, la clasa Georgeta Stoleriu (1997).

A abordat roluri solistice în lucrări vocal-simfonice şi de operă pe scenele Filarmonicilor din Iaşi, Constanţa, Râmnicu-Vâlcea, Craiova, Târgovişte, Braşov, Sibiu, Oradea, ale Teatrului Muzical Galaţi precum şi în compania Orchestrei Naţionale Radio.

Repertoriul său solistic include W. A. Mozart – Krönungmesse, Requiem, Die Zauberflöte, Idomeneo, J. S. Bach – Johannes Passion, Magnificat, Cantata BWV 140;  G. Fr. Händel – Messiah; A. Salieri – Requiem; G. B. Pergolesi – La serva padrona;  G. Donizetti – Don Pasquale;  Anatol Vieru – Ultimele zile, ultimele ore;  Şerban Nichifor – Martiriul Sfântului Claude Debussy.

Cristian Coandă a efectuat turnee în Spania cu Filarmonica Moldova din Iaşi, pentru a interpreta Der Messias de G. Fr. Händel, dirijor fiind Alfonso Saura (Spania), din cvartetul solistic mai făcând parte Mihaela Grăjdeanu, Elena Roşca şi Marius Brenciu. În Bulgaria a păşit pe scene pentru a cânta Missa încoronării de W.A. Mozart, împreună cu soliştii Georgeta Stoleriu, Aura Twarowska, Marius Brenciu şi dirijorul Iosif Conta.

(Noemi Vidu)

Ciprian Ţuţu

Născut la Braşov în 26 octombrie 1979, dirijorul Ciprian Ţuţu a absolvit cursurile Facultăţii de Muzică din oraşul natal (specializarea Pedagogie Muzicală – dirijat cor academic şi masterat în Stilistică dirijorală), beneficiind de îndrumarea maeştrilor Nicolae D. Bica (Dirijat coral), Ludovic Bács (Dirijat vocal-simfonic) şi Dan Buciu (Tehnici moderne de analiză muzicală). În perioada 2006-2010 a participat la cursuri susţinute de dirijorii Victor Dumănescu (Academia de Muzică din Cluj-Napoca), Octav Calleya (Conservatorul Superior de Muzică din Malaga, Spania) şi Mihai Diaconescu (Universitatea de Muzică din Bucureşti).

În anul 2013 a susţinut teza de doctorat în cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, obţinând titlul de Doctor în Muzică. În 2015 absolvă cursurile postdoctorale din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov, având ca temă de cercetare Vocea umană şi implicaţiile ei în interpretarea corală contemporană. Ciprian Ţuţu a desfăşurat activităţi didactice în cadrul mai multor instituţii de învăţământ braşovene. Din anul 2004 este cadru didactic titular la Facultatea de Muzică din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov. În prezent este lector universitar, activând ca dirijor al clasei de operă (din 2004), dirijor al corului specializării Pedagogie Muzicală (din 2005) şi dirijor al orchestrei Facultăţii de Muzică (din 2009).

Din 2000, Ciprian Ţuţu este dirijor al Corului Gheorghe Dima din Braşov. Activitatea dirijorală cuprinde manifestări artistice diverse, de la spectacole de operă, până la concerte a cappella, cu acompaniament, precum şi vocal-simfonice, în compania unor importante orchestre din ţară (Braşov, Oradea, Cluj-Napoca, Bucureşti) şi străinătate. Ca dirijor al corului mixt Gheorghe Dima a concertat în anul 2005 alături de orchestra Filarmonicii Dmitri Şostakovici din Sankt Petersburg, iar în 2007 a prezentat, alături de Filarmonica din Roma, o lucrare contemporană – oratoriul San Camillo de Lellis de Colafranceschi. A pregătit şi condus peste 10 proiecte de operă cu studenţii specializării Interpretare Muzicală – Canto din cadrul Facultăţii de Muzică Braşov, între care Bastien und Bastiennne în anul aniversar Mozart (2006), Il trittico în anul aniversar Puccini (2008), The little sweep de Britten (2011) ş.a.

Reunind studenţii celor trei specializări ale Facultăţii de Muzică din Braşov (Canto, Pedagogie şi Interpretare Muzicală), Ciprian Ţuţu a coordonat şi dirijat o serie de proiecte vocal simfonice, printre care: în 2006 Petite messe solennellede G. Rossini, în 2008 Matthäus Passion de J.S. Bach, în 2009 Nelsonmesse de J. Haydn (comemorarea a 200 de ani de la trecerea în nefiinţă a compozitorului austriac), în 2010 Stabat Mater de G. B. Pergolesi, în 2011 Der 42 Psalm de F. Mendelssohn Bartholdy, în 2012 Requiem de W.A. Mozart, în 2013 Requiem de G. Verdi, în 2014 Stabat Mater de Rossini, în 2015 Misa în Sol major de F. Schubert (200 de ani de la compunere) şi Gloria în re minor de A. Vivaldi (300 de ani de la compunere).

Din 2012 ocupă funcţia de maestru de cor la Opera Braşov, de-a lungul celor patru stagiuni pregătind sau dirijând ansamblul coral al instituţiei în peste 100 de spectacole, printre care premierele operelor Madama Butterfly de Puccini, Tosca de Puccini, Il Tabarro de Puccini, Flautul fermecat de Mozart, Il Trovatore de Verdi, operetei Ţara surâsului de Lehár şi a oratoriului Stabat Mater de Rossini. De asemenea, Ciprian Ţuţu s-a aflat la pupitrul orchestrei Operei Braşov, conducând în perioada 2013-2015 un număr de 7 gale sau concerte de arii şi coruri din opere.

În 2011 devine membru al cvintetului vocal Anatoly alături de care participă la concerte, recitaluri, festivaluri şi concursuri în ţară şi străinătate. Anul 2014 este marcat de obţinerea a două importante distincţii pentru palmaresul cvintetului Anatoly: premiul I şi trofeul Concursului Coral A ruginit frunza din vii, Chişinău, Moldova, precum şi premiul II la Concursul Coral Internaţional de la Tolosa, Spania. Împreună cu ceilalţi membri ai formaţiei a realizat două compact discuri – Tainica grădină (2012) şi Poveste de Crăciun (2013), precum şi DVD-ul Ninge iar (2015), în calitate de interpret şi aranjor.

În 2015 obţine o bursă din partea Universităţii Transilvania Braşov şi participă la Masterclass-ul Internaţional de Dirijat şi Cânt Coral de la Sarteano, Italia, unde studiază cu Simon Carrington (Yale University, SUA şi fondator al sextetului vocal The King’s Singers), Brian O’Connell (Boston University, SUA) şi Bronislawa Falinska (Padua Music Conservatory, Italia). În prezent Ciprian Ţuţu este dirijorul Corului Academic Radio.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508