spot_img

„SILVESTRI – LIPATTI – JORA. Omagiu şi (re)descoperire“- concert extraordinar la Konzerthaus din Viena

Vineri, 10 noiembrie 2017, ora 19.30, la Konzerthaus din Viena are loc concertul „SILVESTRI – LIPATTI – JORA. Omagiu şi (re)descoperire“. Programul va fi susţinut de Raluca Ştirbăţ (pian), Ileana Tonca (soprană) şi Rudolf Leopold (violoncel). Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român de la Viena şi Societatea Internaţională „George Enescu“ din Viena, în parteneriat cu Societatea Austro-Română şi cu sprijinul Ambasadei României în Republica Austria şi al Consulatului Onorific al României la Eisenstadt.

Concertul aduce în prim-plan Sonata pentru violoncel şi pian op. 22 nr. 1 de Constantin Silvestri (inedită, compusă la Predeal, iulie 1941), precum şi Sonatina pentru mâna stângă op. 10 pentru pian de Dinu Lipatti (compusă la Fundăţeanca, august 1941), lucrări dedicate lui Mihail Jora, maestrul de compoziţie al celor doi. Ambele partituri au fost scrise special şi cântate în primă audiţie în concertul aniversar „Mihail Jora – 50 de ani“ care a avut loc pe 8 noiembrie 1941 la Sala Orfeu (fostă Jean Feder) din Bucureşti.

După ce a mai fost interpretată doar o singură dată pe 27 februarie 1942, partitura Sonatei pentru violoncel (fagot) şi pian op. 22 nr. 1 de Constantin Silvestri s-a pierdut, lucrarea figurând cu semne de întrebare sau fiind considerată necunoscută (chiar inexistentă) în toate monografiile şi studiile dedicate compozitorului român. După exact 77 ani de la aşternerea ei pe hârtie, Sonata op. 22 nr. 1 va fi prezentată în primă audiţie publicului vienez pe cea una dintre cele mai importante scene de concert din Austria. Descoperirea partiturii într-o colecţie privată din Viena, în urma unor cercetări îndelungi realizate de pianista Raluca Ştirbăţ, preşedintele Societăţii Internaţionale „George Enescu“ din Viena, reprezintă o revelaţie atât pentru muzicienii instrumentişti, cât şi pentru compozitori sau muzicologi, fiind cu atât mai valoroasă cu cât lista compoziţiilor lui Silvestri nu este foarte lungă – multe lucrări fie s-au pierdut, fie au fost distruse de compozitor însuşi, binecunoscut pentru perfecţionismul şi spiritul său autocritic.

În program figurează şi cele Patru cântece op. 20 de Mihail Jora (pe versuri de Ion Pillat, care au răsunat, de asemenea, în seara concertului aniversar din 8 noiembrie 1941), precum şi Lieduri op. 1 pe versuri de Heinrich Heine, compuse de Silvestri la vârsta de 15 ani (în 1928).

Program:

Alban Berg (1885-1935) – Sonata pentru pian op. 1 (1910)

Constantin Silvestri (1913-1969) – Lieduri din ciclul op. 1 pe versuri de Heinrich Heine (1928)

Constantin Silvestri – Sonata pentru violoncel şi pian op. 22 nr. 1 (1941, primă audiţie după redescoperirea partiturii)

Constantin Silvestri – Pièce de concert pour piano op. 25 nr. 3 (1944)

Constantin Silvestri – Baccanale pentru pian solo (1933)

***

Dinu Lipatti (1917-1950) – Sonatina pentru mâna stângă op. 10 (1941)

Mihail Jora (1891-1971) – Patru cântece op. 20 pe versuri de Ion Pillat (1941)

Dmitri Şostakovici (1906-1975) – Sonata pentru violoncel şi pian op. 40 (1934)

Evenimentul face parte din seria de manifestări organizate de Institutul Cultural Român de la Viena pe parcursul anului 2017, în contextul aniversării a 100 de ani de la naşterea pianistului şi compozitorului Dinu Lipatti (19 martie 1917 – 2 decembrie 1950).

Raluca Ştirbăţ s-a născut la Iaşi şi după un an de studiu la Universitatea de Arte „George Enescu“ din Iaşi a fost admisă prima, cu punctaj maxim, la Universität für Musik und darstellende Kunst din Viena (clasa prof. Jürg von Vintschger), unde şi-a încheiat studiile cu titlul Magister Artium. După debutul la zece ani cu Filarmonica „Moldova“ din Iaşi, sub bagheta lui Ion Baciu, au urmat recitaluri şi concerte cu majoritatea orchestrelor simfonice din ţară, aflate sub baghete de renume (Cristian Mandeal, Emanuel Elenescu, Emil Simon, Ludovic Bacs, Paul Popescu, Gheorghe Costin ş.a). A concertat în întreaga Europă, Marea Britanie, SUA, Canada, dar şi Singapore, Iran, Cipru, Turcia, Tunisia, Maroc. Este câştigătoarea a numeroase premii internaţionale, iar imprimările ei sunt difuzate la posturi de radio din Austria, Germania, România, SUA, Elveţia ş.a. A efectuat înregistrări pentru case de discuri din Austria, Germania, SUA, Elveţia, Ungaria (printre care Integrala creaţiei pentru pian solo de George Enescu, Hänssler Classic, 2015, album desemnat Discul anului 2015 de Radio România Muzical şi premiat cu distincţia In memoriam Iosif Sava de Radio România Cultural în 2016).

În 2011, Raluca Ştirbăţ a înfiinţat la Viena Societatea Internaţională „George Enescu“, pianista activând şi în domeniul muzicologic (teza de doctorat Creaţia pentru pian a lui George Enescu, traducerea în limba germană a volumului Capodopere enesciene de Pascal Bentoiu, Frank & Timme, 2015, precum şi îngrijirea partiturilor Creaţia pentru pian de George Enescu, vol. 1, Editura Grafoart, Bucureşti, 2016).

Raluca Ştirbăţ este iniţiatoarea campaniei internaţionale de salvare şi revitalizare a casei Enescu din Mihăileni (jud. Botoşani), pentru meritele artistice excepţionale şi angajamentul social, Ministerul de Interne al Austriei acordându-i titlul de Mesager al integrării (2013), iar Fundaţia „Pro Patrimonio“ statutul de Membru de onoare (2014).

Membră a ansamblului Operei de Stat din Viena încă din 1999, unde a interpretat peste 50 de roluri, Ileana Tonca este astăzi una dintre cele mai dorite şi aşteptate apariţii vieneze, dar şi o apreciată solistă pe scena de concert. Experienţa bogată şi repertoriul divers au adus-o pe Ileana Tonca pe scene de renume, precum Opera de Stat Bavareză din München, Opera de Stat Unter den Linden din Berlin, festivalurile Wiener Festwochen, Mozartfestival din Reinsberg sau cel din Ravenna (unde e evoluat sub bagheta lui Ricardo Mutti).

Ileana Tonca s-a născut la Braşov şi a studiat la Universitatea de Muzică din Bucureşti, sub îndrumarea profesoarei Georgeta Stoleriu, după încheierea studiilor devenind solistă a Operei Naţionale din Bucureşti. A câştigat premii la numeroase concursuri, dintre care amintim premiul special al Accademia d’Arte Lirica ed Corale Città di Osimo (Italia, 1994), premiul de debut la Concursul Internaţional Francesco Vinas (Barcelona, 1995), premiul special pentru cea mai bună tehnică vocală la concursul Magda Ianculescu (Bucureşti, 1997) şi premiul întâi la a patra ediţie a concursului internaţional Jeunesses Musicales (Bucureşti). A primit Medalia Eberhard Waechter a Operei de Stat din Viena (2000) şi distincţia Frauenkunstpreis din partea Ministerului Educaţiei, Ştiinţei şi Artei din Austria (2004). Ileana Tonca este membru fondator al Societăţii Internaţionale „George Enescu“ din Viena.

Rudolf Leopold s-a născut în 1954 la Viena şi a studiat violoncelul la Universität für Musik din Viena sub îndrumarea profesorilor Richard Krotschak şi Tobias Kühne. A fost membru al celebrului Wiener Streichsextett şi a susţinut concerte în Europa, SUA şi Japonia, fiind invitat la festivalul Salzburger Festspiele şi Edinburgh Festival. Rudolf Leopold a obţinut o serie de premii pentru înregistrările realizate în colaborare cu casele de producţie EMI şi Pan Classics. Ca solist, are în repertoriu compoziţii de George Enescu, Matthias Georg Monn şi Ernst von Dohnányi. A predat muzică de cameră la Universität für Musik din Viena între 1983 şi 1990, iar din 1990 este profesor de violoncel la Universität für Musik din Graz.

www.rkiwien.at | www.facebook.com/RKIWien.ICRViena

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508