În Colecția „Biblioteca de Literatură Neoelenă” a editurii Omonia, a apărut volumul ”Famagusta. Urme pierdute în nisip”, de Vivian Avraamidou-Ploumbi. Traducere din limba neogreacă de Christina Christodoulou-Todea. Cu un cuvânt al autoarei la ediția românească.
Colecția „Biblioteca de Literatură Neoelenă” a Editurii Omonia s-a îmbogățit recent cu un roman cipriot, care aduce în atenția cititorului român, familiarizat deja cu peisajul literar insular prin traducerile realizate în ultimul timp, o proză inspirată din istoria recentă a Ciprului. Operă de debut, încununată cu Premiul pentru Roman acordat de Ministerul cipriot al Educației și Culturii, Famagusta. Urme pierdute în nisip, tradusă și în limba cehă, se concentrează pe frământările societății cipiote din vremea președinției Arhiepiscopului Makarios până la evenimentele tragice din vara anului 1974. Frescă a orașului natal înainte ca acesta să devină „orașul din vis”, populată de personaje din toate generațiile, în care entuziasmul debordant al tinereții se izbește de experiențele amare ale generațiilor mai vârstnice, cartea, în paginile căreia persistă o dramatică senzație a lipsei de speranță și a fatalității, este o cutremurătoare declarație de dragoste a autoarei față de oraºul natal, zugrăvit, așa cum mărturisește, „în anii care au configurat conștiințe naționale și sociale prin permanente și repetate răsturnări, în anii care au evoluat între iluzii și aspirații, pe de o parte, și realitatea dură, pe de alta”.
În prefața la ediția românească autoarea arată: „Sunt om al cifrelor și al practicii. Am studiat economia și statistica și am lucrat toți acești ani cu instrumentelor acestor specialități. Însă amintirile pe care le păstrez din Famagusta, din epoca dinaintea tragicelor evenimente ale anului 1974, sunt atât de limpezi și intense, încât am simțit nevoia să le cristalizez într-un anumit fel, înainte de a începe să se amestece cu alte incitări ulterioare. Îndeosebi înainte ca marea mea dragoste pentru orașul nostru să se înfrumusețeze și să altereze realitatea, păstrând selectiv numai latura frumoasã.
Am hotărât, așadar, să-mi împărtășesc amintirile într-un roman. Prin descrierea unei povești imaginare, care în paralel ar pune în mișcare imaginile pe care le port cu mine din 1974, când am fost nevoiți să părăsim orașul.
Astfel, eroii mei s-au aflat în situația să înfrunte contradicțiile cotidiene în care am fost obligați să trăim de la constituirea Republicii Cipru în 1960 și mai apoi. Implicare și neparticipare, încercuire în imperative arhetipale și apoi schimbare, conciliere și revoluție, inocență și vină, dragoste și despărțire, rațiune și nebunie. Iar aceste antiteze au devenit până la urmă coloana vertebrală a romanului…
Așa s-a născut primul meu roman, și cu el am ales să mă prezint cititorului român, fiindcă pur și simplu în acest roman mi-am pus sufletul”.
Traducătoarea cărții, Christina Christodoulou-Todea, președintă a Alianței Românilor din Cipru, a transpus în limba română proze ale unor renumiți autori ciprioți (Yannis Katsouris, Panos Ioannidis, Elli Paionidou), ca și Istoria Ciprului de Katia Hatzidemetriou.
Născută în 1958 în Cipru, în vechiul orașul Famagusta, unde a trăit până la debarcarea în insulă a trupelor turcești din iulie 1974, Vivian Avraamidou-Ploumbi a urmat studii economice la Universitatea din Atena și statistica la University of Washington (Seattle, SUA). A lucrat o vreme la Atena ca statistician; director general al unei companii multinaționale în domeniul cercetării de piață. Din 1997, trăiește la Praga. De la debutul din 2004 a publicat șapte romane (Sufletul aurului, 2009, În impas, 2011, Miere pentru doamna, 2013, În fisura timpului, 2014, Görlitz, 2017), cu tematică preponderent istorică, care i-au consolidat locul între prozatoarele generației sale.
Vivian Avraamidou-Ploumbi , Famagusta. Urme pierdute în nisip
Editura Omonia, București, 2017, 304 pag.
