Joi, 5 octombrie 2017, ora 18.30, la sediul Institutului Cultural Român din Aleea Alexandru nr. 38, va avea loc lansarea volumului „Întâlniri cu Augustin Buzura”. Evenimentul este organizat în onoarea celui care a fost președintele Institutul Cultural Român. Odată cu lansarea cărții, va avea loc și proiecția filmului documentar, „Augustin Buzura – Arta de a birui frica”, în regia lui Radu Dănilă, și concertul Cvartetului Solartis, împreună cu Theodor Andreescu, membru în orchestra EUYO și fondatorul proiectului „Rute Muzicale”. În deschidere vor lua cuvântul Liliana Țuroiu, președintele Institutului Cultural Român, Angela Martin, autoarea volumului, Anamaria Maior Buzura, fiica lui Augustin Buzura, Mihai Adrian Buzura, fiul scriitorului, Jean Askenasy, profesor la Universitatea Tel-Aviv, membru de onoare al Academiei Române și autor al unui articol din cartea lansată. Înainte de concertul Cvartetului Solartis, violoncelistul Marin Cazacu va vorbi despre relația specială pe care Augustin Buzura a avut-o cu muzica.
Repertoriul concertului susținut de Cvartetul Solartis în formulă cu Theodor Andreescu la violă, Sabin Penea – vioară I, Ana Maria Marian – vioara II, Andrei Niţescu – violoncel, cuprinde selecțiuni din compozitori celebri: Mozart KV 156 – Partea a II-a; Haydn op. 33 No. 5 – Partea a II-a; Mendelssohn op. 13 no. 2 – Partea I; Beethoven op. 18 No. 6 – Partea I + Partea a II-a.
Apărut sub egida Editurii Institutului Cultural Român, volumul lansat la sediul ICR reunește mărturiile unor personalități din mediul academic și universitar, medici de elită, cercetători, scriitor, artiști, publiciști din țară și străinătate, colaboratori, prieteni și apropiați, care s-au conformat acelei „culturi a întâlnirii”, atât de firesc practicată de scriitorul și gazetarul Augustin Buzura: Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, ÎPS Ioan Robu, George Cristian Maior, Kjell Espmaark, Eugen Simion, Ioan-Aurel Pop, Ion Simuț, George Apostoiu, Horia Alexandrescu, Marian Nazat, Constantin Cubleșan, Monica Săvulescu Voudouri, Jean Askenasy, Bogdan Teodorescu, Crisula Ștefănescu, Vasile Igna, Constantin Stoiciu, Nicolae Bârna, Alfred Bulai, Marius Bojiță, Irina Petraș, Aura Christi etc. Ediția de față este alcătuită și îngrijită de Angela Martin.
„Mesajul umanist al operei lui Augustin Buzura poartă în sine o mare deschidere spre celălalt, generozitate, respect pentru demnitatea umană și dorința stabilizării, prin dialog, a unui climat de pace socială, fără de care democrația nu ar fi posibilă nicăieri în lume. […] Acum, când el nu mai este printre noi, vom vedea poate mai bine cât de necesară a fost prezența lui în spațiul nostru public: știa să împrietenească oameni, să îi asculte, să îi încurajeze în proiectele lor culturale și de viață. Întreaga sa operă – literară, jurnalistică, instituțională – respiră libertate, autenticitate, spirit critic constructiv și bună credință”, sunt câteva dintre argumentele Angelei Martin, în favoarea editării acestui volum.
Cvartetul Solartis s-a format în noiembrie 2012, a concertat pe mai toate scenele țării, în Cluj, Craiova, Constanța, Tulcea, Focșani, București, dar și pe scene consacrate din Viena, Roma, Verona, Plovdiv. Cariera competițională a început odată cu înfințarea cvartetului, în 2012. Cvartetul a fost distins cu numeroase premii: Premiul al III-lea la Concursul Internațional „W.A.Mozart”, Premiul al II-lea și Premiul Special „Antonin Dvorak” la Concursul Internațional „Plovdiv 2014” și Premiul I la Concursul Drumul Spre Celebritate, secțiunea Muzică de Cameră. În 2013, la doar un an de la înființare, Cvartetul Solartis este invitat să dea un recital în cadrul prestigiosului Festival „George Enescu”, invitație ce urma să fie repetată în anul 2015. De data aceasta, propunerea a fost de a susține un concert în postura de soliști pe scena Ateneului Român, alături de Filarmonica „George Enescu” din București, concert în care cei patru au interpretat lucrarea „Clouds” pentru Cvartet de coarde și orchestră, compusă și dirijată de maestrul Peter Ruzicka. În ceea ce privește pregătirea artistică, Cvartetul Solartis a lucrat cu unii dintre cei mai recunoscuți profesori de cvartet din lume, în cadrul diferitelor cursuri de pregătire și festivalurilor la care a participat, precum Sonoro, European Chamber Music Academy sau ISA Summer Academy Wien. Dintre acestia ii enumeram pe Johannes Meissl (Artis Quartet), Stefan Metz (Orlando Quartet), Petr Prause și Jan Talich (Talich Quartet), Annita Mitenner (Mosaique Quartet), Marcin Sieniawsky (Szymanowski Quartet), Evgenia Epshtein (Aviv Quartet), Joseph Kluson (Prazak Quartet), Christoph Wyneken, Vida Vujic, Bert Mooiman, Alexander Huelshoff, Janis Maleckis, Diana Ketler și alții.
Theodor Andreescu (violă) s-a născut în Tulcea, pe 11 septembrie 1994 și este absolvent al Liceului de Arte „George Georgescu”, student al Universității Naționale de Muzică București, anul IV, membru al Orchestrei Uniunii Europene de Tineret (EUYO), membru al Orchestrei Naționale Radio din România, membru al Orchestrei Române de Tineret, colaborator al Cameratei Regale Române și colaborator al Orchestrei Aalborg Symphoniorkest din Danemarca. Violonist fiind, a început să studieze singur viola, în anul I de facultate, perfectționându-se ulterior sub îndrumarea maeștrilor Marius Ungureanu, Sophia Reuter, Liviu Prunaru, Răzvan Popovici, Roger Benedict, Dr. Peter Stark și Ken Haiki. Abordează muzica clasică, baroc, contemporană, promovând și alți tineri compozitori români. A fost invitat să susțină audiție la Academia Orchestrei Berliner Philarmoniker din Germania. A fost acceptat în programul de pregătire, al Academiei Menuhin din Elveția. A participat la masterclassuri și festivaluri precum SoNoRo, RaDiRo, Young Euro Classic (Germania), Robecco Summer Night (Olanda), Graffeneg (Austria), Bolzano Festival (Italia), Edinburgh International Festival (Marea Britanie), Stresa Festival (Italia), Ravello Festival (Italia), Chopin and his Europe (Polonia), Festival Ljubljana (Slovenia). De asemenea a cântat cu Orchestra Națională de Tineret a Republicii Moldova, Orchestra Principesei Margareta, Moysa-Megaro Youth Symphony Orchestra din Grecia, concertând alături de soliști celebri, precum Angela Gheorghiu, Liviu Prunaru, Alexandru Tomescu, Andrei Ioniță. A cântat sub bagheta unor dirijori celebri, români, maeștrii Cristian Mandeal, Cristian Măcelaru, Gabriel Bebeșelea, Tiberiu Soare și străini, maeștrii Gianandrea Noseda, Vasily Petrenko, Leo Hussain, Bernard Haitink.
Parteneri: Fundația Culturală Română Cultura, Televiziunea Română.
* *
Augustin Buzura (n. 22 septembrie 1938, Berința, județul Maramureș – d. 10 iulie 2017, București) a fost din 1990 președinte al Fundației Culturale Române. În 2003, prin reorganizarea Fundației Culturale Române și a Editurii Fundației Culturale Române, a înființat Institutul Cultural Român – ca instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, dispunând de buget propriu și dotată cu institute culturale românești în străinătate –, al cărui președinte a fost până în 2005. În cei aproape 15 ani de funcție publică a reușit nu doar construcția unei instituții care, iată, funcționează și azi cu succes, ci și realizarea a numeroase proiecte culturale în țară și peste hotare. Din 1992 a devenit membru al Academiei Române. Psihiatru, prozator, scenarist, eseist, Augustin Buzura a fost preocupat de-a lungul vremii nu doar de propria carieră, ci și de modalitățile prin care se poate crea un cadru în care să aibă dreptul la exprimare cât mai multe dintre vocile artistice ale țării, indiferent de orientarea, ideologia sau opțiunile estetice ale acestora. Augustin Buzura a urmat cursurile preuniversitare la Liceul „Gheorghe Şincai”. A absolvit Facultatea de Medicină şi Farmacie din Cluj (1958-1964). A renunţat la profesia de medic psihiatru şi s-a dedicat literaturii, dar pasiunea pentru profunzimile naturii umane se va regăsi în romanele sale. A debutat cu volumul de nuvele „Capul Bunei Speranţe” în 1963. A publicat alte volume precum „Absenţii” (1970), „Feţele tăcerii” (1974), „Refugii” (1984), „Recviem pentru nebuni şi bestii” (1999) sau „Raport asupra singurătăţii” (2009). Mai multe producţii cinematografice şi de televiziune au fost realizate după scenarii de Augustin Buzura: „Orgolii” (1981, regia Manole Marcus, după romanul omonim), „Pădureanca” (1987, regia Nicolae Mărgineanu, după o nuvelă de Ioan Slavici), „Undeva în Est” (1991, regia Nicolae Mărgineanu, după romanul „Feţele tăcerii”). http://icr.ro/pagini/lansarea-volumului-intalniri-cu-augustin-buzura-la-sediul-institutului-cultural-roman
