Ultima secvență, a șasea, a programului ”Canonic Art. Școala Ardeleană”, organizat de Muzeul Național al Literaturii Române din București, Primăria Municipiului București și Clubul UNESCO-Adolescenții, a avut loc joi, 26 octombrie 2017, ora 11.00, la Colegiul Național Bilingv ”George Coșbuc”, invitat special fiind conf.univ.dr. Paul Cernat. Înaintea acestui al șaselea liceu care a primit în dar 21 de panouri cu figurile și operele exponențiale ale Școlii Ardelene, invitații programului ”Canonic Art. Școala Ardeleană” au fost la Colegiul Național ”Iulia Hasdeu” (vineri, 13 octombrie 2017, ora 12:00, invitat special: Dan Mircea Cipariu), Colegiul Romano-Catolic ”Sf.Iosif” (luni, 16 octombrie 2017, ora 11:00, invitat special: prof.univ.dr. Silviu Angelescu), Liceul Pedagogic ”Anastasia Popescu” (marți, 17 octombrie 2017, ora 10:00, invitat special: Ioana Crăciunescu), Liceul Greco-Catolic ”Timotei Cipariu” (joi, 19 octombrie 2017, ora 13:00, invitat special: prof.univ.dr. Silviu Angelescu) și Liceul Teoretic ”Al. I.Cuza” (marți, 24 octombrie 2017, ora 10:30, invitat special: Dan Mircea Cipariu). ”Un program pilot reușit, cu un material expozițional de excepție despre Școala Ardeleană, material coordonat de directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București, dl. Ioan Cristescu, iată, la o repede ochire, faptele de școală și cArte pe care le-am pus în pagina unei realități bucureștene, lipsită de modele autentice și autori canonici, o lume românească, în general, care are mare nevoie de repere identitare.”, a declarat Dan Mircea Cipariu, coordonatorul programului ”Canonic Art. Școala Ardeleană”. La Colegiul Național Bilingv ”George Coșbuc”, elevii aflați în programul ”Săptămâna Școala Altfel”, alături de doamnele profesoare de limba și literatura română Alina Teodora Roșca, Mădălina Vlădescu și Doina Miloș, au ascultat cu sufletul la gură argumentele despre spiritul identitar și despre nevoia de normative ale limbii pe care corifeii Școlii Ardelene ni le-au lăsat moștenire. Adelina Irina Găinușă, elevă în clasa a X-a U1, a notat cele mai importante momente ale programului ”Canonic Art. Școala Ardeleană” la Colegiul Național Bilingv ”George Coșbuc” din București.
Foșnet de haine, voci puternice acoperind șoaptele, aceasta este agitația caracteristică oricărui eveniment așteptat cu entuziasm. Liceeni de clasa a zecea și de clasa a unsprezecea s-au strâns în sala de festivități a Colegiului Național Bilingv George Coșbuc pentru a participa la prima întâlnire din cadrul proiectului Canonic Art. Probabil că unii dintre ei au studiat Școala Ardeleană la liceu, într-o singură oră de curs, iar alții nu știu despre ce este vorba, vor afla totul la vremea potrivită. Însă toți cei prezenți acolo au șansa să îi asculte pe Dan Mircea Cipariu, poet și Vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor, și pe Paul Cernat, critic literar și conferențiar universitar, discutând despre mișcarea de emancipare a românilor din Transilvania.
Zgomotul se risipește, în timp ce toata atenția se îndreaptă către Dan Mircea Cipariu. După o scurtă prezentare, acesta atrage atenția asupra nevoii de contextualizare a Școlii Ardelene, aceasta apărând pe fondul lipsei de drepturi a românilor din Transilvania, în condițiile în care aceștia reprezentau populația majoritară. La sfârșitul secolului al XVII-lea, aceștia nu dețineau libertăți semnificative, precum sașii, secuii, sau ungurii. Drept urmare, în schimbul unirii cu Biserica Greco-Catolică, sub ocrotirea Papei, românii din Transilvania reușesc să obțină un set de drepturi ceva mai extinse, printre care se află și dreptul la educație, care urma sa fie exercitat în incinta școlilor teologice greco-catolice. Tot atunci apar și primele dicționare în limba română, oferindu-le deținătorilor lor puterea de a-și recăpăta și de a-și afirma identitatea, de a-și cunoaște drepturile, dar și de a se integra în societatea care le impunea anumite reguli, la care nu aveau acces dacă nu cunoșteau limba.
După un scurt moment de liniște, Paul Cernat primește cuvântul. De data aceasta, accentul cade asupra educației și asupra rolului ei civilizator. În secolul al XIX-lea, alfabetul era amestecat, cel grecesc și cel chirilic, românii având dificultăți în înțelegerea sa, acest aspect periclitând identitatea națională și poziționând-o într-o zonă încețoșată, greu de distins, dar îngreunând și accesul românilor la anumite surse de infomație. Limba și istoria joacă roluri cruciale în cunoașterea si recunoașterea istoriei unui popor, însă cum pot ele circula liber dacă sunt amenințate de condițiile vremii? Probabil că la aceasta întrebare au încercat să răspundă Gheorghe Șincai și Petru Maior atunci când au formulat teoria latină a limbii române, prin care se putea afirma adevărul că românii sunt urmașii Romei. Ei au demostrat cu argumente istorice și lingvistice etnogeneza poporului român. Aron Pumnul publică prima antologie a literaturii române de la noi: Lepturariul rumanesc din scriptorii români. Ion Budai Deleanu scrie Țiganiada, o epopee eroic-comico-satirică, singura epopee dusă la bun sfârșit a românilor. Aceasta este o operă fundamentală și un reper istorico-literar pentru că este scrisă in limba poporului, limbă pe care o pot înțelege toți românii, este o fabulă a identității, dar și o fabulă politică și este esențială în cunoașterea Școlii Ardelene. Aceasta are un rol important în afirmarea identității românești.
Asadar, emanciparea românilor din Transilvania sau Școala Ardeleană este, în primul rând, o evoluție provenită din educație, din educarea și civilizarea poporului, din oferirea unui volum de informații oamenilor care au fost până atunci privați de acest drept fară de care nu ne-am putea închipui prezentul. Școala Ardeleană rămâne un reper care ne poate fi folositor în păstrarea valorilor, a limbii, a credinței și a strânsei legături dintre oameni, noțiuni sugerate și de deviza acesteia: ”Virtus Romana Rediviva”, noțiuni fără de care poporul nu ar fi supraviețuit trecerii timpului.
Întâlnirea s-a încheiat în urma unui ropot de aplauze, o întâlnire scurtă, dar plină de informații prezentate pe înțelesul tuturor. Aceasta s-a terminat așa cum a început, cu foșnete, cu glasuri care se acopereau unul pe celălalt, dar s-a diferențiat printr-un aspect: mințile mai luminate ale tinerilor, care au plecat de la acest eveniment cu o amintire specială, ce va rămâne probabil un moment de referință din anii de liceu.
Adelina Irina Găinușă,
elevă în clasa a X-a U1, Colegiul Național Bilingv ”George Coșbuc”
Programul Canonic Art. Școala Ardeleană a fost organizat de Muzeului Național al Literaturii Române din București, Primăria Municipiului București și Clubul UNESCO-Adolescenții
Ziua Școlii Ardelene se sărbătorește anual la 11 octombrie. Este o sărbătoare publică, dedicată omagierii rolului fundamental al ideilor culturale și politice promovate de mișcarea cunoscută sub numele de Școala Ardeleană, ai cărei principali reprezentanți au fost Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior și Ioan Budai-Deleanu. A fost stabilită această dată, deoarece la 11 octombrie 1754, episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron a emis decretul de înființare, la Blaj, a primelor școli sistematice și moderne din istoria românilor. Proiectul de lege privind instituirea acestei zile a fost adoptat de Senat, la 19 noiembrie 2013, și de Camera Deputaților, la 3 iunie 2014, aceasta din urmă fiind for decizional. Legea a fost promulgată de Președintele României, la 1 iulie 2014.
Campania de promovare a literaturii române canonice Canonic Art, în liceele bucureştene, prin intermediul unor întâlniri, dialoguri şi recitaluri cu personalităţi literare și artistice din generaţii şi geografii literare diferite, este un programul pilot ce își propune să celebreze valorile, operele și personalitățile celei mai importante mișcări premergătoare Marii Uniri de la 1918, Școala Ardeleană. Titlul acestui prim program pilot s-a intitulat: Canonic Art. Școala Ardeleană.
