Lucrarea ”Concert pentru clarinet și orchestră de coarde” compusă de Maia Ciobanu va fi interpretată de Cristian Miclea (clarinet) alături de ansamblul orchestral al academiei „St. Blasius“ în primă audiţie în Austria, la Innsbruck pe 3 şi 4 noiembrie. Evenimentele fac parte din seria de recitaluri intitulate „IMPRESSIONEN“ şi se desfăşoară în prezenţa compozitorului Maia Ciobanu. Orchestra academiei „St. Blasius“ concertează sub bagheta dirijorului Karlheinz Siessl vineri, 3 noiembrie, ora 19.00, la biserica din Ötztal-Bahnhof şi sâmbătă, 4 noiembrie, ora 20.00, în spaţiul VIER UND EINZIG din Innsbruck.
Manifestările sunt organizate de academia „St. Blasius“ în cooperare cu Institutul Cultural Român de la Viena şi Jeunesse Innsbruck, repertoriul recitalurilor cuprinzând compoziţiile:
- Maia Ciobanu: Concert pentru clarinet și orchestră de coarde (premieră austriacă)
solist: Cristian Miclea, clarinet
- Joaquin Rodrigo: Concierto Aranjuez (1939)
solist: Stella Maria Schletterer, chitară
- Manuel de Falla: L‘Amor Brujo
Cristian Miclea şi-a început formarea muzicală la Liceul de Muzică „Sigismund Toduţă“ din Cluj-Napoca, la clasa prof. Laszló Gheorghe, urmând apoi cursurile Academiei de Muzică „Gheorghe Dima“ din aceeaşi localitate, la clasa prof. univ. dr. Ioan Goilă. Este laureat al Olimpiadelor Naţionale cu Premiul I (1992, 1994, 1995 şi 1996) şi Premiul Absolut (1996). În 1999 a participat la clasele de măiestrie ale profesorului Michel Arrignon de la Conservatoire National Superieur de Paris. A susţinut mai multe concerte şi recitaluri de muzică de cameră pe scenele filarmonicilor din Cluj-Napoca, Arad, Timişoara şi Sibiu. Între 1999-2008 a fost instrumentist în orchestra Filarmonicii din Arad, iar din anul 2014 este lector universitar la Facultatea de Muzică din Timişoara. A colaborat cu Filarmonica „Banatul“ din Timişoara, Filarmonica „Transilvania“ din Cluj-Napoca, Orchestra de Cameră Radio şi Orchestra Europasymphony. Ca solist, Cristian Miclea a fost acompaniat în repetate rânduri de orchestre simfonice din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Arad. A susţinut numeroase recitaluri de muzică de cameră în ţară (Sibiu, Câlnic, Cluj-Napoca, Arad şi Timişoara) şi în străinătate (Shanghai).
Preşedinte al Secţiunii Naţionale Române a Societăţii Internaţionale de Muzică Contemporană / SNR-SIMC (2002-2003), coordonator al Centrului de Informaţii asupra Muzicii Contemporane (1995-2003), fondator şi editor-şef al Contemporary Music-Romanian Newsletter, Maia Ciobanu este cadru didactic al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti. A susţinut conferinţe despre muzica sa la Academia de Muzică din Gothenburg, Universitatea din St. Gallen, Academia de Muzică din Köln, a publicat numeroase articole, studii, eseuri, a realizat emisiuni radio despre muzica modernă. Totodată, în calitate de fondator şi director artistic al grupului ALTERNATIVE, a propus un nou concept al structurii şi modului de derulare a unei seri muzicale. Maia Ciobanu este doctor în Muzică cu o teză asupra relaţiei sunet-mişcare în spectacolul coregrafic. A obţinut Premiul „George Enescu“ al Academiei Române, Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, Medalia „Meritul cultural“ pentru întreaga activitate artistică (2004) acordată de Preşedintele României, Diploma de Merit a „Actualităţii Muzicale“ pentru activitatea de creaţie. Lucrările compozitoarei aparţin unor varii domenii ale artei muzicale: simfonic, vocal-simfonic, muzică de cameră, vocală, muzică electronică şi multimedia, muzică de scenă. Maia Ciobanu iniţiază noi genuri sonore, unele dintre acestea fiind incluse în cicluri precum Jurnal, Comentarii, Nr. 273, 16 sau Manifest elitist. În acelaşi timp, autoarea structurează un concept sincretic original în care cuvântul, imaginea, mişcarea sunt aripi ale traiectului sonor conducător, dominând semnificaţia ultimă a textului artistic (v. Just passing through…, Hortus Domini magnum est, Das ist nicht ein Streichquartett sau Manifest elitist 1). Estetica compozitoarei este influenţată de conceptul „bibliotecii“ lui Borges şi are profunde afinităţi cu tehnicile de creaţie şi gândirea lui Gaudi. Rezultatul este disponibilitatea de a apela la biblioteca noastră interioară, coerenţa indusă de fluiditatea materiei şi a expresiei, încrederea în nonconvenţionalul născut din globalizarea şi transcenderea uzanţelor, în pluralitatea modurilor de comunicare, descoperind Eu-l spiritual şi emoţional. Într-un context social şi artistic dezorientat şi ostil, Maia Ciobanu afirmă importanţa Elitei în cinci eseuri esenţiale – binecunoscutele Manifeste elitiste.
