Vineri, 22 septembrie 2017, de la ora 19.00, în Rampa de Jazz și Poezie din cadrul festivalului Strada de C`Arte, va avea loc o lectură publică a scriitorilor Ioana Crăciunescu, Eugen Suciu & Florin Iaru, amfitrion Dan Mircea Cipariu, invitați speciali fiind muzicienii Cătălina Beța și Alexandru Olteanu. Detalii despre Strada de C`Arte și programul evenimentelor găsiți aici. De-a lungul celor șase ediții, la Rampa de Jazz și Poezie au putut fi văzuți, ascultați și simțiți unii dintre cei mai importanți poeți români contemporani, însoțiți în această călătorie artistică de importante nume ale jazz-ului românesc. AgențiadeCarte.ro este partener media al festivalului.
Ioana Crăciunescu (actriţă de teatru şi cinema şi poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950, la Bucureşti. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti şi a devenit actriţă a Teatrului Nottara. A publicat volumele: “Duminica absent”, Cartea Românească, București, 1980; “Supa de ceapă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; “Iarna clinic”, Cartea Românească, București, 1983; “Mașinăria cu aburi”, Editura Eminescu, București, 1984; “Creștet și gheare”, Cartea Românească, București, 1998; Supa de ceapă / Soupe à l’oignon, Editura Brumar, Timișoara, 2007; “Mon general”, Editura Tracus Arte, 2017. Filmografie: Actorul și sălbaticii (1975); Artista, dolarii și ardelenii (1980). Ioana Crăciunescu a jucat în producțiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion: Blestemul pamântului, blestemul iubirii (1979), Ediție specială (1978). Ioana Crăciunescu este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariştilor români, a UCIN şi UNITER.
Eugen Suciu s-a născut la Arad, la 22 august 1952. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Prima apariţie editorială a fost în anul 1976, în „Caietul debutanţilor”, Editura Albatros. A debutat cu volumul “Bucuria anonimatului” în 1979, pentru care a obţinut premiul de debut al Editurii Albatros. Este selectat cu poeme în Antologia poeților tineri, alcătuită de George Alboiu (Ed. Cartea Românească, 1982) și cu un articol de opinie în antologia Competiția continuă. Generația ‘80 în texte teoretice alcătuită de Gheorghe Crăciun (Ed. Vlasie, 1994; ediția a lI-a, Ed. Paralela 45, 1998). Colaborează cu poeme și articole la diverse reviste din țară. În 1991 îi apare volumul “Cinema Union”, la Universitatea de Artă din Bucureşti. Volumul “Bucuria anonimatului” a fost reeditat în 2011, la Editura Semne (grafică Mircia Dumitrescu), însoţit de un CD (Mircea Tiberian). În 2011, apare volumul de versuri “Motanul”, Editura Cartea Românească (cu traduceri în germană, franceză, engleză de Gerhardt Csejka, Dinu Flămând și Florin Bican). În 2013, apare volumul “Ţeasta”, Editura Tracus Arte, pentru care a primit Premiul Cartea de poezie a anului 2013 acordat de Uniunea Scriitorilor din România. Printre criticii care au scris despre poeziei autorului, îl amintim pe Radu G. Țeposu, în volumul Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă (Ed. Eminescu, 1993).
Florin Iaru (Râpă) s-a născut la 24 mai 1954, în București și este unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi ai generaţiei optzeciste.. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, în 1978. Profesor la Galați și la Bulbucata, până în 1982, a devenit redactor al Editurii Cartea Românească în anul 1990, iar în perioada 1991-1992 a fost redactor la publicația „Cotidianul”. Scriitorul Florin Iaru își face debutul literar în anul 1962, prin publicarea unor versuri în revista „Luminița”. Devine membru al Cenaclului de luni din anul 1970, sub conducerea lui Nicolae Manolescu. În anul 1981, volumul său „Cîntece de trecut strada” se bucură de succes editorial, iar în 1982 contribuie la scrierea volumului „Aer cu diamante”, alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan. A fost vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor în perioada 1995-1996. A realizat şi a prezentat emisiuni de cultură la postul naţional de televiziune şi la TVR Cultural. Face parte din echipa redacţională a săptămînalului Caţavencii. Alte volume: La cea mai înaltă ficţiune (Cartea Românească, 1984), Înnebunesc şi-mi pare rău(Cartea Românească, 1990), Poeme alese (Aula, 2002), Tescani 40238 (volum colectiv, Image, 2000), Poveşti erotice româneşti (volum colectiv, Trei, 2007), Prima mea beţie (volum colectiv, ART, 2009), Povestiri cu final schimbat (ART, 2013). La Editura Polirom a mai publicat Fraier de Bucureşti (2011, 2015) şi o povestire în volumul colectiv Scriitori la poliţie (2016), iar în 2017 volumul ”Sânii verzi”. Poemele sale au fost incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Franţa, Spania, Statele Unite, Rusia etc.
Cătălina Beța este o prezenţă vocală tulburător de curată, expresivă şi fermecatoare, o voce care „îmbracă în catifea”, revelând prin cântul ei un suflet de o delicateţe rară. Cântăreaţă şi compozitoare, experimentând mai multe genuri muzicale (electro şi jazz, bossa nova şi choru, folk, blues), Cătălina Oana Beţa face cunoştinţă cu jazz-ul în perioada facultăţii, în Iaşi, şi se îndrăgosteşte iremediabil de bogăţia inepuizabilă a acestui gen muzical. Câştigă premii importante la concursurile muzicale la care participă. După ce termină facultatea, se retrage câţiva ani din viaţa muzicală. În 2008 se mută în Bucureşti şi revine la vocaţia ei, muzica. Incepand din 2016, este și studentă a Universității Naționale de Muzică București, secția Compoziție Jazz. Mai multe: https://www.facebook.com/Catalina.Beta/
Alexandru Olteanu a studiat pianul începând cu vârsta de 7 ani la Liceul de Arte „Marin Sorescu”. După 12 ani în care a studiat pianul clasic, dorea să devină pianist concertist, însă și-a descoperit pasiunea pentru muzică improvizată, acest lucru direcționându-l inevitabil către jazz. În 2012, a obținut „Premiul pentru cel mai bun pianist” la Festivalul de Jazz de la Târgu-Mureș și, în 2013, Marele premiu la Festivalul de Jazz de la Sibiu cu trio-ul Blue Train.
„Alexandru Olteanu este unul dintre cei mai pregnanţi exponenţi ai claviaturii în alb şi negru din noua generaţie a jazz-ului autohton. Dovedind o precoce maturitate interpretativă, pianistul răspunde cu egală dezinvoltură solicitărilor pe care le presupun solourile adaptate unor contexturi diverse precum balada, swingul, bossanova, înveşmântându-le în falduri armonice concordante.” Florian Lungu, Actualitatea muzicală.
