București, la fel ca și capitala Moldovei, Iași, a fost una din arenele luptei unioniștilor pentru făurirea României moderne. Aici s-au ţinut, în 1857, sedinţele Adunării ad-hoc a Ţării Românești, și tot aici s-a materializat în ianuarie 1859, izbânda naţiunii: alegerea lui Alexandru Ioan Cuza drept domn al Moldovei și domn al Ţării Românești. Continuând seria de emisiunilor de mărci poştale aniversare dedicate oraşului Bucureşti, Romfilatelia, introduce în circulaţie miercuri, 20 septembrie 2017, emisiunea 155 ANI, BUCUREȘTI, CAPITALA ROMÂNIEI, fiind disponibilă în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul online: romfilatelia.ro/magazin/
„Nicăieri, în nici un oraş al României nu există un centru de lumini mai mari,
o populaţie cu aspiraţii mai naţionale şi mai liberale, un spirit public
mai neatârnat. Nicăieri opinia publică n-a putut a se dezvolta
şi domni mai mult decât în Bucureşti.“(Mihail Kogălniceanu,1859)
Recunoașterea unirii celor două teritorii românești de către Imperiul Otoman, la sfârșitul lui 1861, este urmată de reunirea celor două Adunări Elective într-una singură, în ianuarie 1862, la București și de formarea guvernului unic, primul guvern al României, nume sub care este cunoscut din acel moment teritoriul Principatelor Unite. Cel care a susţinut neabătut ca București să devină capitală a fost marele om politic al vremii, Mihail Kogălniceanu.
Până la sfârșitul anului 1862 vor fi transferate aici toate organismele centrale ale statului: administraţie, arhive, cancelarii, ministere, oficii statistice etc. Noua calitate a orașului, oficializată pe 24 ianuarie 1862, va contribui la o dezvoltare tot mai accentuată a sa, atât din punct de vedere teritorial și demografic, cât și urbanistic edilitar, cultural și economic.
Un factor important în cadrul modernizării orașului a fost promulgarea Legii comunale în anul 1864, în cadrul căreia a fost înfiinţată Primăria Capitalei, primul primar ales fiind Barbu Vlădoianu.
Transformările în domeniul edilitar și al construcţiilor sunt evidente. Se remarcă apariţia într-un ritm accelerat a construcţiilor zidite. Se ridică noi edificii remarcabile, precum Teatrul Naţional, construit în 1852. În 1857 s-a început construirea Palatului Academiei, a viitoarei Universităţi, instituţie legiferată în 1864.
Bucureștenii au cunoscut toate sistemele de iluminat practicate în marile orașe europene. O remarcabilă realizare edilitară a fost introducerea în anul 1857 a petrolului lampant pentru iluminarea orașului, Bucureștii devenind primul oraș din lume iluminat cu petrol lampant.
Realizări spectaculoase aparţin ultimilor ani de domnie a lui Alexandru Ioan Cuza. Într-un singur an, 1864, au luat fiinţă Universitatea (al cărui edificiu este inaugurat în 1869), Școala de Belle – Arte, Conservatorul, Muzeul de antichităţi, iar în anul următor apare în peisajul Bucureștilor viitoarea emblemă a capitalei, Societatea Ateneul Român. În ultimul an al domniei (1866) este creată Societatea literară care, în 1867, ia numele de Societatea Academică Română.
Timbrul emisiunii, având valoarea nominală de 8 lei, înfăţișează clădirea Universităţii la 1938 și statuia lui Ion Heliade Rădulescu, personalitate marcantă a orașului București, scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte, despre care George Călinescu spunea că „este a doua mare personalitate a literaturii române, după Dimitrie Cantemir”.
Coliţa emisiunii având valorea nominală de 16 lei, ilustrează portretul lui Alexandru Ioan Cuza. În timpul domniei sale, la data de 24 ianuarie 1862, în mod oficial, Bucureștii au devenit Capitala Principatelor Unite Române. Domnitorul este văzut din semiprofil, purtând Constituţia în mână. În plan secund, un interior de palat, cu colonete și accesorii de epocă. Medalionul, cu figurine antropomorfe, în număr de 4, reprezintă femei și bărbaţi în portul specific sec. XIX și Coroana cu simbolul heraldic al Principatelor Unite. Pe linia mediană a coliţei (stânga și dreapta) sunt reprezentate pecetea orașului București la 1862, respectiv stema actuală.
Emisiunea de mărci poștale este completată de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre și minicoala de 8 timbre.
Romfilatelia mulţumeşte Muzeului Municipiului București și domnului Emanuel Bădescu, bibliotecar în cadrul Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române pentru sprijinul documentar și fotografic acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.
