Joi, 31 august 2017, reprezentanți ai editorilor autohtoni și ai societății civile s-au întâlnit cu reprezentanții media la Librăria Cărturești Verona din capitală, în cadrul unui eveniment organizat ca o reacție la amenințarea cu privire la posibilitatea dispariției manualelor alternative. La întâlnirea moderată de profesorul universitar și jurnalistul cultural Mircea Vasilescu au luat parte: Grigore Arsene – Președintele Asociației Editorilor din România, Cristian Greșanu – Președintele Uniunii Editorilor din România, Ana Munteanu – Directoarea Asociației „Cartea Școlară”, Costin Diaconescu – CD Press (instituția care reprezintă editurile neafiliate în asociații), Dan Iacob – directorul general al Grupului Editorial Art, prof.univ.dr. Liviu Papadima – Prorectorul Universității din București, prof.univ.dr. Liviu Ornea – Facultatea de Matematică, Universitatea din București, prof.univ.dr. Ioan Neacșu – Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București, Florina Rogalski – profesoară cu o experiență de 40 ani la Școala Centrală și autoare de manuale școlare și Roxana Gheorghe – învățătoare.
În unanimitate, participanții la evenimentul de ieri au propus argumente care susțin menținerea manualelor alternative, ideea centrală fiind aceea că scenariul privind revenirea la discursul didactic unificator este un subiect care ar trebui să îngrijoreze întreaga societate civilă și, în mod special, pe cei preocupați de soarta învățământului românesc: „Aceasta nu este doar o problemă a editorilor si editurilor, ci o problemă a învățământului românesc, sunt foarte intrigat că aceste propuneri pe care le avansează actualul Guvern nu iau în calcul consecințele unei astfel de măsuri pentru școala românească. În opinia mea, existența manualului unic este justificată doar în trei situații: în vreme de război, pe timp de dictatură și în țările din lumea a treia, care nu au puterea financiară de a asigura existența manualelor alternative. Nu este cazul României anului 2017! Nu are sens să ne întoarcem la norma manualului unic, introdus în ’48 de comuniști, din dorința de a avea control ideologic asupra educației! Manualul unic are efectul pervers că, din instrument educațional, devine scop educațional. O nefericită reîntoarcere la manualul unic ar duce la o nefirească uniformizare a actului educațional!”, a declarat Liviu Papadima, Prorectorul Universității din București.
La rândul său, Ioan Neacșu, profesor al Facultății de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București, a pledat pentru diversitate, propunând și o sumă de soluții: temperarea vitezei cu care se schimbă programa școlară, construirea unor metodologii de către edituri cu privire la editarea manualelor, constituirea unor grupuri de editare și o monitorizare și evaluare mai atente ale manualelor.
Aceeași idee au susținut-o și ceilalți dascăli prezenți la eveniment, fie că reprezentau învățământul universitar, fie pe cel preuniversitar: „Există o singură situație în care aș vedea posibil manualul unic: când vom găsi un număr de specialiști incontestabili, în stare să creeze manualul unic perfect. Cum, însă, nu cred că acest profil poate exista în realitate, ideea manualului unic devine stupidă. Și este stupid că purtăm o asemenea un dialog pe această temă în România anului 2017! Ce facem: analizăm evidențe? Problema manualelor nu e o problemă comercială, ci una de esență a educației”, a subliniat Liviu Ornea, matematician, profesor al Facultății de Matematică din cadrul Universității din București.
„Măsurile actuale reinstaurează etatismul, uniformizează actul didactic, reprezentând un abuz și un atac direct la democrație. Am impresia că ne reîntoarcem la învățământul la grămadă”, a mărturisit Florina Rogalski, profesoară cu o experiență de 40 ani la Școala Centrală și autoare de manuale școlare. Pentru dreptul dascălilor de a alege între mai multe manuale a pledat la întâlnirea de ieri și Roxana Gheorghe, învățătoare: „Mă reprezintă dreptul de a alege, cred în puterea creativă a unor oameni profesioniști, care s-au înhămat la muncă grea, aceea de a edita manuale școlare. Manualul unic ar însemna o traiectorie unică, pur și simplu am trece de la o extremă la cealaltă, de la o ofertă extrem de generoasă la unificarea brutală”.
Grigore Arsene, Președintele Asociației Editorilor din România, este unul dintre profesioniștii care au reprezentat vocea editorilor la eveniment. Acesta și-a mărturisit nedumerirea cu privire la situația actuală privitoare la manuale: „Există foarte multe neînțelegeri în această poveste. Și încep prin a mă mira că beneficiarul final, Ministerul Educației Naționale, este nedumerit că există prea multe oferte. Cum să te mire prezența mai multor oferte? Dacă vrei să ai piață liberă, chiar trebuie să ai posibilitatea de a face mai multe alegeri. Problema nu este la producător, ci la alegător, cel care stabilește regulile. Iar ideea de a muta această responsabilitate pe tărâmul pieței de carte este neproductivă, o neproductivitate care se transmite mai departe, afectând calitatea învățământului românesc.”
Cristian Greșanu, Președintele Uniunii Editorilor din România, este de părere că intenția Ministerului Educației Naționale, anunțată public, de a etatiza piața manualelor, cu Editura Didactică și Pedagogică ca vector unic „reprezintă o mare eroare care poate avea consecințe nefaste în mediul educațional. Dorim diversitate, culoare, unghiuri diferite de interpretare și nu un manual fosilizat, monocrom, tocmai pentru că dorim binele copiilor noștri.
Pentru copiii aceștia și pentru colegii noștri care au scris istoria manualelor românești postdecembriste, cu nopțile lor petrecute în edituri, cu visele și cearcănele lor de rigoare, ne opunem cu toată tăria manualului unic, tip, fixat, după declarația recentă a unui înalt demnitar: ne este teamă să privim înapoi, peste umăr!”
Pentru coerență și existența unui cadru stabil a pledat și Ana Munteanu, Directoarea Asociației „Cartea Școlară”, la întâlnirea de la Cărturești: „Aș vrea ca cei care ne guvernează să nu uite faptul că și domeniul editorial este parte a ansamblului economic al țării, și noi ne dorim să funcționăm într-un cadru previzional, să știm ce facem în anul următor. Vrem să edităm manuale bune, din timp, să nu se schimbe datele peste noapte. În 2014, un ministru al educației aparținând aceluiași partid de guvernământ, a propus introducerea manualelor digitale, așa cum se întâmplă în sistemul de învățământ din Coreea de Sud; în 2017, actualul Ministrul al Educației, ne propune revenirea la manualele unice, precum e în Coreea de Nord. Nu cred că este sănătos să existe programe care, în trei ani, se invalidează total, dând peste cap educația din România!”
Ideea concurenței care stimulează producătorii de manuale, ducând la apariția unor produse de calitate a fost susținută la întâlnirea de ieri și de Dan Iacob, directorul general al Grupul Editorial Art: „Dintotdeauna am construit cărțile gândindu-ne în primul rând la elev. Iar dacă am reușit să propunem manuale competitive este evident faptul că existența concurenței ne-a împins să facem lucrări din ce în ce mai bune. Suntem convinși că, și în sfera discuțiilor despre manuale, cel mai sănătos este să gândești pentru pluralism, pentru diversitate. Crezul nostru este acela că, dacă vrem să recuperăm decalajele față de alte state, trebuie să investim în educație”.
Costin Diaconescu, directorul CD Press, instituția care a reprezentat editurile neafiliate în asociații la întâlnirea de ieri, a pus la dispoziția celor prezenți o serie de date extrem de utile referitoare la licitațiile și contestațiile privind elaborarea manualelor.
Evenimentul de joi, 31 august 2017, de la Librăria Cărturești Verona, a fost organizat de Asociația Headsome Communication, Asociația Editorilor din România, Uniunea Editorilor din România, Asociația „Cartea Școlară” și de CD Press (reprezentanta editurilor neafiliate în asociații). Ințiativa a reușit să adune laolaltă un număr însemnat de reprezentanți ai editurilor cu profil pedagogic, precum Intuitext, Sigma, Niculescu, Nomina, Ars Libri, Didactica Publishing House, Booklet, Aramis, Art sau CD Press – din dorința de a înlesni schimbul de idei și în speranța că va crea o bază pentru rezolvarea în interesul învățământului românesc a crizei manualelor școlare.
