La Editura Art din București a apărut, în septembrie 2017, ”Antologia fabulei românești”, într-o ediție îngrijită de Adrian Săvoiu. Antologia cuprinde o selecţie din fabulele celor mai importanţi autori români, de la începuturi până în a doua jumătate a secolului XX, ilustrându-se astfel evoluţia istorică a speciei în literatura noastră.
Spre deosebire de literatura occidentală, unde fabula începuse să decadă în secolul al XIX-lea, în literatura română specia a cunoscut în această epocă marile ei momente. Aflându-şi un deschizător de drum în Dimitrie Cantemir, care a utilizat alegoria în romanul Istoria ieroglifică, întâiul nostru fabulist este considerat Dimitrie Ţichindeal, care a transpus în româneşte creațiile sârbului Dositei Obradovici. Antologia demonstrează că în prima jumătate a veacului al XIX-lea fabula a devenit una dintre speciile predilecte ale scriitorilor noştri. Cultivată de autori importanți ai perioadei, Gheorghe Asachi, Anton Pann, Alecu Donici, Ion Heliade-Rădulescu, ea şi-a aflat în Grigore Alexandrescu cel mai original fabulist al acestui secol. În afara acestora, au scris în această perioadă fabule scriitori valoroși, pentru care orientarea spre genul fabulistic s-a produs în mod incidental, ca de pildă în cazul lui I.L. Caragiale. În secolul al XX-lea, n-au mai existat autori care să se facă remarcaţi exclusiv prin fabulă. Specia a reprezentat doar un aspect al operei unor scriitori precum Cincinat Pavelescu, Vasile Militaru, George Topîrceanu, Tudor Arghezi, Marin Sorescu și alții.
Antologia mai cuprinde o cronologie care ilustrează momentele importante în dezvoltarea speciei atât în literatura universală, cât și în literatura română, și note biobibliografice pentru fiecare autor selectat.
Adrian Săvoiu (n. 1954) este profesor al Liceului Teoretic ”Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti, autor de lucrări ştiinţifice, de manuale şcolare, dar şi al unor cărți despre istoria și cultura Muscelului. A îngrijit ediţii ale unor scriitori români precum C. D. Aricescu, Alexandru Odobescu, George Topîrceanu, Anton Holban şi Mihai Moşandrei. Cercetător asiduu în arhive şi în documentele Academiei Române, a scos la lumină scrieri, fotografii şi date inedite pe care le-a publicat în volume, albume și antologii. Printre cele mai importante cărți ale sale se numără Discursul oratoric românesc (2003), Câmpulung-Muscel – scrinul cu amintiri (2005), 77 de conferințe radiofonice (2008), Magazinul de bric-à-brac literar (2009), Dimitrie Nanu – Mihai Moșandrei. Corespondență (2010), Muscelul. Mărturii în timp (2012).
