Spectacole de teatru, dezbateri, concerte de muzică folk, ateliere de manufacturat hârtia şi tururi ghidate cu scriitori, muzeografi pentru o zi, acestea sunt câteva dintre evenimentele gratuite oferite de MNLR în săptămâna 28 august – 3 septembrie 2017. Accesul la toate evenimentele organizate de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române este gratuit. AgențiadeCarte.ro este partener media și vă prezintă programul evenimentelor.
Marţi, 29 august, începând cu ora 19.00, Muzeul Național al Literaturii Române găzduieşte, la sediul din Strada Nicolae Crețulescu nr. 8, o nouă lectură publică în cadrul proiectului Întâlniri cu prozatoare contemporane. Invitata acestei ediţii este scriitoarea Ana Maria Sandu.
Seria de întâlniri cu prozatoare contemporane din România se va încheia cu o expoziție foto semnată de Ema Cojocaru.
ANA MARIA SANDU a debutat în 2003 cu volumul Din amintirile unui Chelbasan (Editura Paralela 45), reeditat în 2013 la Editura Art. Cartea a fost tradusă în limba franceză în 2010 cu titlul L’écorchure. În 2006, a publicat la Editura Polirom, în colecţia „Ego. Proză”, romanul Fata din casa vagon, iar în 2010 romanul Omoară-mă! Acesta din urmă a fost tradus în limba italiană (Uccidimi, Aìsara, 2012), iar în 2017 va apărea în limba maghiară, la Editura Vince Kiadó Kft. În 2013 a publicat Aleargă (Editura Polirom). Actriţa Nicoleta Lefter şi coregrafa Silvia Călin au realizat, pornind de la text, un one woman show cu acelaşi titlu. A mai publicat texte în antologiile Cartea cu bunici, Bookătăria de texte&imagini, Iubire 13, Prima dată, Nouvelles de Roumanie, Rumänien heute. A coordonat volumul Cu ochii în 3,14, o antologie Dilema veche, apărută în 2015 la Editura Humanitas.
Miercuri, 30 august, de la ora 9.30 (cu jumătate de oră mai devreme), echipa de la Moara de Hârtie din Comana îi aşteaptă pe copii la MNLR, la Atelierul de manufacturat hârtia.
Copiii peste 6 ani sunt invitați să participe activ în procesul de transformare a hârtiei reciclate în pastă şi, ulterior, în hârtie manuală, înfrumuseţată cu petale, seminţe şi fire de iarbă. Vor afla despre istoria suporturilor scrierii, despre manuscrise, caligrafie şi tiparul manual.
Miercuri, 30 august, de la ora 12.00, vă invităm la colocviul cu titlul: Limba română azi, organizat cu ocazia Zilei Limbii Române. La eveniment vor participa: Emil Ionescu, Rodica Zafiu, Silviu Angelescu, Gheorghe Bîrlea, Lucian Chișu. Moderatorul întâlnirii va fi Gheorghe Chivu.
Joi, 31 august, de la ora 19.00, MNLR și Teatrul Dramaturgilor Români vă invită la spectacolul de poezie și muzică: Sunt suflet din sufletul neamului meu (Blaga, Eminescu, Coșbuc), realizat de actorul Dorel Vișan și de flautistul Ion Bogdan Ștefănescu.
Vineri, 1 septembrie, de la ora 18.00, vă așteptăm la evenimentul cu titlul: Un fel de Eminescu. Cu această ocazie va avea loc prezentarea volumului: Eminescu, Patria vieții – Lirica (ediție bilingvă), selecție și traducere din limba sârbă de Adam Puslojić.
MNLR îi va avea ca invitați pe: Adam Puslojić, Mircia Dumitrescu, Dușița Ristin, Dan Mircea Cipariu. Moderatorul întâlnirii va fi Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române.
MNLR organizează vineri, 1 septembrie, de la ora 20.00, un nou concert de muzică folk în grădina muzeului din Strada Nicolae Crețulescu nr. 8. Invitatul acestei ediţii este Doru Stănculescu.
DORU STĂNCULESCU s-a născut la 25 iunie 1950, la București. A debutat în anul 1968 cu melodia Ion Crâșmaru, pe versuri de Octavian Goga. Lansează primul disc single la casa de discuri Electrecord în anul 1979. A apărut la Televiziunea Română cu melodii ca Șambala, Ion Vodă Cumplitul, Ai, hai, Ecou de romanță, Fără petale. Este membru fondator al Cenaclului Flacăra, unde a participat până la desființarea acestuia. Este de profesie arhitect. Doru Stănculescu a fost primul folkist care a apărut la televizor, idol pentru generațiile de tineri răzvrătiți. „Eu nu am cântat folk. Am cântat muzica mea. De fapt, eu cred că la noi în țară nu a existat folk. Folk era ceea ce cânta Bob Dylan. La noi a fost omul cu chitara, om care a simțit nevoia să se exprime”, spune Doru Stanculescu. A cântat încă din liceu, din clasa a X-a, când și-a făcut o trupă. A compus pe versurile clasicilor Minulescu, Bacovia și Goga. A considerat că este prea mărunt ca să se atingă de versurile lui Mihai Eminescu. Piesele sale – Ai-hai, Ecou de romanță sau Fără petale – erau vârfuri de clasamente muzicale, cronica romantică a unei generații crescute între slogane partinice și pentru care a cânta despre dragoste era un veritabil triumf.
Sâmbătă, 2 septembrie de la ora 13.00, în cadrul evenimentului Scriitori contemporani la muzeu, dacă alegeți să vizitați Muzeul Național al Literaturii Române, puteți s-o faceți alături de scriitorul Dumitru Bădița.
DUMITRU BĂDIȚA s-a născut în 1972, la Polovragi, în județul Gorj. Este jurnalist și scriitor. A publicat volumele: unghii foarte lungi și cumsecade (Ed. Vinea, 2005), Poeme prerafaelite (Ed. Pontica, 2008), Invitat la Săvârșin (Ed. Casa de pariuri literare, 2010), Faze și emfaze (Ed. Tracus Arte, 2011), confesive (Ed. Vinea, 2013), Rute ocolitoare (Ed. Tracus Arte, 2014), Cu I.L. Caragiale prin București (Ed. M.N.L.R., 2016), Cu Tudor Arghezi prin București (Ed. M.N.L.R., 2017).
