Sâmbătă, 20 mai 2017, ora 20:00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din Bucureşti (Calea Victoriei, nr. 88), în cadrul Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB), organizat de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti şi Asociaţia Euro CulturArt, va avea loc ediţia a IX-a a programului de educaţie culturală “Maratonul de Poezie şi Jazz”, difuzat în fiecare an de Radio România Cultural, eveniment care marchează prin poezie, blues şi jazz Noaptea Europeană a Muzeelor. Sunt invitaţi 20 de poeţi din generaţii şi geografii literare diferite, fiecare cu câte cu o lectură publică de 7 minute: Ioana Crăciunescu, Ioana Ieronim, Nora Iuga & Angela Baciu, Livia Lucan-Arjoca, Riri Sylvia Manor, Andra Rotaru, Florina Zaharia, Romulus Bucur, Teodor Dună, Bogdan Ghiu, Florin Iaru, Ioan Matiuţ, Călin Mihăilescu, Bogdan O.Popescu, Adrian Suciu, Robert Şerban, Grigore Şoitu, Iulian Tănase. La conducerea muzicală a acestei ediţii a Maratonului este Mike Godoroja & Blue Spirit, una dintre cele mai autentice şi mai rafinate trupe de blues din România, trupă care va intra în rezonanţă cu poemele celor 20 de invitaţi ai Maratonului. Invitați speciali: Teodora Enache și George Mihăiță (cu un recital din poemele regretaților poeți Traian T. Coșovei și Cornelia Maria Savu). Amfitrioni: Dan Mircea Cipariu şi Ioan Cristescu. Producător: Anamaria Spătaru. Art director: Mihai Zgondoiu. Proiect co-finanțat de: AFCN – Administrația Fondului Cultural Național.” Ediția a IX-a a Maratonului propune o relație mai directă a poeziei cu blues-ul și jazz-ul. Mike Godoroja & Blue Spirit sunt pregătiți pentru accentele și improvizațiile instrumentale din timpul recitalurilor de poezie. După interesul manifestat pe rețelele de socializare, vom avea un Maraton de Poezie și Jazz extrem de așteptat și cu o mare rezonanță la public. Pentru că va fi o transmisie în direct pe Radio România Cultural, Maratonul își va multiplica exponențial publicul, fanii și ascultătorii”, a declarat Dan Mircea Cipariu.
Maratonul de Poezie şi Jazz, difuzat în fiecare an de Radio România Cultural, marchează, prin poezie, blues şi jazz, Noaptea Europeană a Muzeelor (20 mai 2017), cu un program ce cuprinde nume importante din generaţii şi geografii literare diferite. Recitalurile de poezie vor intra în rezonanţă cu nume importante ale jazz-ului şi blues-ului din România. Maratonul de Poezie şi Jazz promovează câteva dintre cele mai importante voci ale poeziei române contemporane. Prin difuzarea Maratonului de Poezie şi Jazz pe frecvenţele Radio România Cultural sunt promovate mărci stilistice identitare care sunt, multe dintre ele, opere canonice. Maratonul de Poezie şi Jazz a devenit în aceşti ultimi nouă ani un eveniment de referinţă pentru cele două genuri de nişă, Poezia şi Jazz-ul. Este socotit de către mulţi specialişti Revelionul Poeţilor şi al Poeziei, un bun prilej de ipoteze şi de certitudini legate de faptul că poezia mai poate funcţiona astăzi ca terapie de salvare sufletească şi chiar socială. Poeţii invitaţi vor avea, fiecare în parte, o lectură din propriile lor poeme de şapte minute, în propria lor lectură şi interpretare. Intrarea este liberă pentru toţi cei care nu au fost cotropiţi de consumism, tabloidizare şi secularizare. Pentru toţi cei care ştiu că într-o ţară normală la cap şi la suflet contează, în primul rând, spiritul şi audienţa de calitate.
Maratonul de Poezie şi Jazz propune o noapte albă de muzică şi poezie prin care să fie promovate valori autentice şi organice deseori umbrite de dictaturile prezentului: consumismul, tabloidizarea aspectelor intime ale vieţii şi obsesia audienţelor cu orice preţ. În fapt, un proiect care să ofere un spaţiu public şi mediatic pentru două genuri de nişă: Poezie şi Jazz.
Organizator: Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti şi Asociaţia Euro CulturArt
Co-organizator: Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”
Co-finanțator: AFCN (Administrația Fondului Cultural Național)
Parteneri: APLER, Opera Scrisă.ro, Librăria Open Art
Coproducător: Radio România Cultural
Parteneri media: Observator Cultural, AgenţiadeCarte.ro, Contemporanul
Program Maraton
20.00 / intro band Blue Spirit
20.02/ intro Dan Mircea Cipariu, prezentare Maraton
20.03/ recital Nora Iuga-Angela Baciu
20.10/ Teodora Enache & Blue Spirit
20.15/ Florin Iaru
20.20/Mike Godoroja & Blue Spirit
20.25/ Ioana Crăciunescu
20.32/ Mike Godoroja& Blue Spirit
20.36/recital George Mihăiță
20.46/Mike Godoroja & Blue Spirit
20.46/Ioana Ieronim
20.53/Robert Șerban
21.00/ Mike Godoroja & Blue Spirit
21.05/ Andra Rotaru
21.12/ Bogdan Ghiu
21.19/ Mike Godoroja & Blue Spirit
21.24/ Romulus Bucur
21.31/ Florina Zaharia
21.38/ Adrian Suciu
21.45/ Teodora Enache& Blue Spirit
21.55/Teodor Dună
22.02/Riri Sylvia Manor
22.09/ Mike Godoroja & Blue Spirit
22.20/ Ioan Matiuț
22.27/Livia Roșca
22.34/ Angela Baciu
22.41/ Mike Godoroja & Blue Spirit
22.53/Iulian Tănase
23.00/Călin Mihăilescu
23.07/ Mike Godoroja & Blue Spirit
23.12/ Bogdan O. Popescu
23.19/Grigore Șoitu
23.26/ Mike Godoroja & Blue Spirit
23.31/ Dan Mircea Cipariu
23.38 Mike Godoroja & Blue Spirit& Dan Mircea Cipariu
00.00/Final
Romulus Bucur s-a născut la11 mai 1956, în Arad; Redactor şef-adjunct al revistei de cultură «Arca» din Arad (cronica de poezie din 1990); predă literatură comparată şi studii culturale la Universitatea «Transilvania» din Braşov. Volume de poezie: Cinci (împreună cu Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin şi Alexandru Muşina), 1982; Greutatea cernelii pe hîrtie, 1984; Literatură, viaţă, 1989; Dragoste & Bravură, 1995; Poetry at Annaghmakerrig (împreună cu Mircea Cărtărescu), Dublin, Dedalus Press, 1996; Ditty / Cîntecel, London, Slow Dancer Press, 1998; Cîntecel(e). Fast-food Poems, 1998; Cărticică pentru pisică, 2003; Poeme alese 1975 – 2005, 2008; O seamă de personaje secundare, 2009; Arta războiului, 2015. Prezent într-o serie de antologii, în ţară şi străinătate; diverse articole academice & volume de critică literară.
Dan Mircea Cipariu s-a născut la 7 septembrie 1972 în Bucureşti. Este absolvent al „Şcolii Superioare de Jurnalistică” din Bucureşti şi licenţiat al Universităţii Bucureşti, Facultatea de „Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării”. Debutează în presa literară în 1988 (SLAST), debutul editorial se petrece în 1999, cu volumul „Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara” (Editura Libra). Membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR) şi în Comitetul Director al USR. În 2013, a fost reales pentru un al treilea mandat preşedinte al Filialei USR Bucureşti-Poezie. În 2007, volumul său de poeme „Tsunami”, Editura Brumar, 2006, a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. În 2008, a iniţiat şi coordonat proiectul „Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent proiectul „Maratonul de poezie, blues şi jazz”. Între 2011- 2014, de „Ziua Culturii Naţionale”, a iniţiat şi coordonat „Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului”. Este fondatorul şi preşedintele Asociaţiei „Euro Culturart”, ce deţine o galerie dedicată tinerilor artişti vizuali din Europa – „Atelier 030202” coordonată de artistul visual Mihai Zgondoiu. Dan Mircea Cipariu este şi un apreciat comentator de artă contemporană, cu cronici apărute în revista “Arta” (revista Uniunii Artiştilor Plastici din România), “Cultura”, “Luceafărul”, “Altitudini” şi AgenţiadeCarte.ro. Este editorul www.agentiadecarte.ro, spaţiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte şi artă. Este preşedintele „Opera Scrisă.Ro”, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său „singurătatea vine pe facebook”, publicat în anul 2012 la Editura „Tracus Arte” din Bucureşti, este considerat de editorul Cosmin Perţa „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 şi nu numai”.
Ioana Crăciunescu (actriţă de teatru şi cinema şi poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950, la Bucureşti. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti şi a devenit actriţă a Teatrului Nottara. A publicat volumele: “Duminica absent”, Cartea Românească, București, 1980; “Supa de ceapă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; “Iarna clinic”, Cartea Românească, București, 1983; “Mașinăria cu aburi”, Editura Eminescu, București, 1984; “Creștet și gheare”, Cartea Românească, București, 1998; Supa de ceapă / Soupe à l’oignon, Editura Brumar, Timișoara, 2007; “Mon general”, Editura Tracus Arte (în curs de apariţie), 2014. Filmografie: Actorul și sălbaticii (1975); Artista, dolarii și ardelenii (1980). Ioana Crăciunescu a jucat în producțiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion: Blestemul pamântului, blestemul iubirii (1979), Ediție specială (1978). Ioana Crăciunescu este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariştilor români, a UCIN şi UNITER.
Teodor Dună (n. 1981) a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti. A publicat volumele: trenul de treieşunu februarie, Editura Vinea (2002, Premiul Naţional pentru Debut „Mihai Eminescu”, Botoşani, 2003), catafazii, Editura Vinea (2005), de-a viul, Editura Cartea Românească (2010) şi der lärm des fleisches, Edition Solitude, Germania (2012). Grupaje din poemele sale au fost traduse în franceză, engleză, suedeză, bulgară, spaniolă, maghiară. A câştigat Premiul Cartea de Poezie a anului 2015 pentru “obiecte umane”, Editura Cartea Românească, 2014.
Bogdan Ghiu este poet, eseist (literatură, media, artă, urbanologie, filosofie, traductologie) şi traducător de filosofie şi literatură franceză. Cele mai recente apariţii sînt eseurile Linia de producţie. Lucrînd cu arta (2014) şi Contracriza, Dadasein şi Inconstrucţia. Pentru o arhitectură etică (2011). În 2014 a susţinut conferinţe despre arta contemporană la Berlin (Deutsche Bank KunstHalle), Paris (Palais de Tokyo) şi Bucureşti (Muzeul de Artă Contemporană) şi a primit mai multe premii pentru traducere. Poate fi ascultat zilnic la Radio România Cultural şi citit săptămînal în Observator cultural şi pe LiterNet. De acelaşi autor, la Cartea Românească, au mai apărut: (Poemul din carton). Urme de distrugere pe Marte (2006), Eu(l) artistul. Viaţa după supravieţuire (2008) şi Contracriza (2011).
Florin Iaru s-a născut la 24 mai 1954. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1978. A fost membru al „Cenaclului de Luni” şi al cenaclului „Junimea”. A debutat cu volumul de poezii “Cîntece de trecut strada” (Albatros, 1981). Dintre volumele publicate, menţionăm: “Aer cu diamante”– alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan (Litera, 1982), “La cea mai înaltă ficţiune” (Cartea Românească, 1984), “Înnebunesc şi-mi pare rău” (Cartea Românească, 1990). Poemele sale au fost incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Franţa, Spania, Statele Unite etc. Unul dintre cei mai valoroşi poeţi români ai ultimelor decenii, Florin Iaru a devenit mai nou şi publicist, şi… prozator: ultimele sale două cărţi, “Fraier de Bucureşti” (Editura Polirom, 2011) şi “Povestiri cu final schimbat” (Editura ART, 2013), îl impun ca mare maestru al unor formule narative ultrascurte, foarte personale, spumoase, surprinzătoare, încântătoare.
Ioana Ieronim. Autoarea volumului Triumful Paparudei (poezie narativă cu ediții multiple, inclusiv Bloodaxe, Anglia, 2000 și Germania, 2008), a narațiunii lirice Egloga (Cartea Romanească 1984, în curs de apariție în Statele Unite în traducerea lui Adam J. Sorkin). Volume de poezie și Liber la Casino, teatru. Recent: Cifre în delir: Casa Poporului (colaj și versuri, română/engleză, același traducător, Editura Vremea) și În sunet de joagăr (versuri, Tracus Arte) – 2016. Online: Cămășile (teatru); Ariadne’s Veil, lirice în engleză. Poeme publicate în țări europene, ca și Turcia, Israel, SUA. Participant la spectacole multimedia. A publicat studii despre teatrul balcanic și israelian; eseuri în reviste românești și străine. Traduceri de poezie și de teatru, de la Shakespeare la Tennessee Williams, Arthur Miller, Tony Kushner etc. A fost editor pentru enciclopedii străine, ziarist cultural, atașat cultural al României la Washington, director de program Fulbright la București. Membră Uniunea Scriitorilor și Centrul PEN România.
Nora Iuga s‑a născut pe 4 ianuarie 1931. Este poetă, prozatoare, traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România şi a PEN Club. A publicat volume de versuri, printre care: Vina nu e a mea (1968); Captivitatea cercului (1970; a fost retrasă din librării şi biblioteci, iar poeta a avut interdicţie de publicare timp de şapte ani); Opinii despre durere (1980); Inima ca un pumn de boxeur (1982, 2000); Piaţa cerului (1986); Dactilografa de noapte (1996, 2010); Spitalul manechinelor (1998, 2010); Autobuzul cu cocoşaţi (2001, 2010); Petrecere la Montrouge (2012); Cîinele ud e o salcie (2013); Ascultă cum plîng parantezele (2016). Volume de proză şi poezie traduse în străinătate: romanele Sexagenara şi tînărul (în Germania, Spania, Italia, Franţa, Slovenia, Bulgaria), Săpunul lui Leopold Bloom şi Hai să furăm pepeni (în Bulgaria) şi volumele de poezie Capricii periculoase (antologie, în Germania şi Slovenia), Autobuzul cu cocoşaţi (în Germania şi Statele Unite), Poem de octombrie (în Germania), Inima ca un pumn de boxeur (în Franţa), O inimă venind pe picioroange (în Elveţia). A tradus peste 30 de titluri din Nietzsche, Strindberg, Celan, Jünger, Günter Grass, Elfriede Jelinek, Herta Müller etc. În anul 2007 a primit Premiul „Friedrich‑Gundolf”, oferit de Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, Darmstadt. În anul 2014 are loc premiera documentarului Aici Nora Iuga (Premiul pentru imagine la Festivalul de Film Documentar Românesc Docuart), regia Vlad Rotaru. Producător: un cristian. La recomandarea preşedintelui Republicii Federale Germania, Joachim Gauck, în anul 2015 este decorată cu ordinul „Crucea de merit” în grad de cavaler. În anul 2017, Preşedintele României, Klaus Iohannis, i‑a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit”, în grad de Comandor. La Editura Polirom a publicat romanele Sexagenara şi tînărul (2004, 2012; Premiul Uniunii Scriitorilor), Săpunul lui Leopold Bloom (2007; Premiul Uniunii Scriitorilor), Hai să furăm pepeni (2009, 2015), Harald şi luna verde (2014, 2016; Premiul pentru cel mai bun roman în cadrul Colocviului Naţional al Romanului Românesc de la Alba Iulia, Premiul Radio Cultural, nominalizare la Premiile Uniunii Scriitorilor) şi Lebăda cu două intrări (2016, 2017).
Angela Baciu s‑a născut pe 14 martie 1970. Este poetă, prozatoare, publicistă, membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iaşi. A publicat în jur de 16 cărţi, printre care: Maci în noiembrie (1997), Trei zile din acel septembrie (2003), Tinereţe cu osingură ieşire (2004), De mîine pînă mai ieri alaltăieri (2007), Mărturii dintre milenii ( 2012), Despre cum nu am ratat o literatură grozavă (2015), 4 zile cu nora (2015). A primit premii la secţiunile poezie şi publicistică din partea Uniunii Scriitorilor din România, Filialele Iaşi, Alba şi Bacău. În anul 2016 a primit Marele Premiu la Festivalul Internaţional de Literatură „Lucian Blaga” (Sebeş‑Lancrăm) şi Premiul BALCANICA pentru poezie românească la „Festivalul Poeţilor din Balcani”, ed. a X‑a, România‑Turcia (Brăila). A publicat interviuri cu personalităţi ca Laurenţiu Ulici, Radu G. Ţeposu, Eugen Simion, Mircea Sântimbreanu, Mircea Zaciu, Cornel Regman, Mircea Horia Simionescu, Nora Iuga, Ana Blandiana, Nicolae Breban, Barbu Cioculescu, Alexandru George, Cezar Ivănescu, Gabriel Liiceanu, Emil Manu, Nina Cassian, Fănuş Neagu, Leo Butnaru, Adrian Alui Gheorghe, Liviu Ioan Stoiciu, Constantin Abăluţă ş.a.
Riri Sylvia Manor (Aberfeld) este cunoscută în toată lumea şi în Israel ca Profesor de Oftalmologie şi Neuro-Oftalmologie. A urmat cursurile Facultăţii de Medicină de la Bucureşti, după care a emigrat în Israel. În Israel nu a mai scris poezii timp de douăzeci de ani şi s-a specializat în neuro-oftalmologie. În zilele grele ale sfârşitului de regim în România, în Decembrie 1989 a publicat în cel mai răspândit ziar din Israel un articol despre poezia română de protest şi a tradus şi publicat acolo poezii contra regimului scrise de Ana Blandiana, Mircea Dinescu şi Marin Sorescu. În Ianuarie 2000, a publicat la editura israeliană de prestigiu “Sifriat Hapoalim” prima sa carte de versuri în ebraică. Aceasta carte s-a bucurat de foarte mult succes în Israel unde au apărut trei ediţii. După revenirea în România cu ajutoare medicale, a reînceput să citească literatură în limba română şi, după 40 de ani întrerupere, în anul 2000, a publicat cartea “Privind” la editura “Du Style”. Între 2000 şi 2013, a publicat încă trei cărţi de poezie în România: două la editura “Paralela 45″, “Save As…”(2007) şi “Pestriţ”(2010), şi o a patra carte de poezie la editura “Tracus Art”, în 2013, intitulata “Încă”, premiată de Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România-APLER. A înfiinţat o asociaţie de promovare reciprocă a literaturii române şi israeliane în cele două ţări. Regretata Irina Mavrodin i-a tradus cartea “Pestriţ” în limba franceză şi volumul a apărut la Editura “L-Harmattan”, în Franţa, în 2012, fiind printre cărţile care au reprezentat România, în 2013, la “Salon Du Livre” la Paris. În afară de franceză, poeziile scrise de Riri Syliva Manor au mai fost traduse în engleză, arabă, italiană, germană, rusă, albaneză, greacă. A primit Premiul Blaga, în 2001, şi Medalia şi Premiul Şafran. în 2012. A participat de la început la ediţiile Festivalului Internaţional de literatură de la Neptun şi a organizat, de fiecare dată, venirea unei delegaţii importante de scriitori israelieni ca şi prima vizită a lui Amos Oz în România. E membră a PEN International România şi a Uniunii Scriitorilor din România şi din Israel. Recent, cea mai recentă carte a sa, „Bucuria de a nu fi perfectă. „Memorii Bucureşti – Tel Aviv/1941-2015”, Editura Humanitas, a primit Premiul Observator cultural pentru Mmorialistică.
Călin-Andrei Mihăilescu este autor tetralingv şi profesor de literatură comparată, teorie critică şi studii hispanice la Western University (London, Ontario, Canada). Cele mai recente cărţi: Happy New Fear! (Bucureşti, 2011), Poezoo (Bucureşti, 2011), Foarţă-n faţă (coord., Timişoara, 2012), Literary Theory and the Sciences (coord., Budapesta, 2014) Rereading Faces. Festschrift Matei Călinescu (coord., Bloomington, 2016), Ion Stratan, La umbra Greciei în floare (coord., Bucureşti, 2017) Coordonează The Romanian Literature and Culture Encyclopedia (Londra). În stare de iminentă apariţie: O lume astrocentrică, Deunamor şi, coordonate, două volume: antologia lui Ion Stratan Criminalii şi crinii (Bucureşti) şi Policing Literary Theory (Amsterdam). În pregătire: un volum de poeme, unul de proze scurte (Afka şi alte poziţii) şi o tetralogie filosofică, Freelogy ([i] The Book of Points. A Ballet of Ricochets; [ii] Langue, Out on Parole; [iii] Erosophy; [iv] Time, Again). A publicat, în engleză, franceză, română şi spaniolă proză, poezie, eseu şi articole pe diverse teme de literatură comparată, filosofie, teorie critică şi literară, estetică, hispanistică, literaturi naţionale (engleză, americană, franceză, română…), semiotică, istoria artei, istoria religiilor, mistică, magie, film, teorie lingvistică şi gîndire socio-politică
Ioan Matiuţ (născut la 18 decembrie 1956 în Chişineu Criş, judeţul Arad) este scriitor, jurnalist şi editor. Absolvă cursurile Universităţii „Aurel Vlaicu”, Facultatea de Jurnalism. Are o prezenţă accentuată în viaţa culturală a Aradului: lecturi publice, simpozioane, emisiuni TV, lansări de carte, articole în presa locală. Este redactor şef la MONITORUL CULTURAL, redactor la revista ARCA şi conduce Editura MIRADOR unde publică volume ale unor scriitori valoroşi. Poeziile lui sunt traduse în engleză, franceză, germană, sârbă, slovenă, arabă, italiană, spaniolă şi maghiară. Ca poet, primeşte premii din partea Uniunii Scriitorilor, Asociaţiei Presei Literare şi a Editurilor din Romania (A.P.L.E.R.) precum şi a revistelor Convorbiri Literare şi Semne. A publicat 8 volume proprii de poezie şi apare într-o serie de antologii din ţară şi străinătate.
Bogdan O. Popescu s-a născut la 8 martie 1971, în Bucureşti. A absolvit în anul 1989 Liceul “Gheorghe Lazăr” și în 1996 Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din Capitală. A susținut două doctorate: primul referitor la moartea neuronală, la aceeași universitate, în anul 2000, și al doilea cu o teză despre mecanismele fiziopatologice ale bolii Alzheimer, la Institutul Karolinska din Stockholm, în anul 2004. Este medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina și conferențiar universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București. În anul 2007 a obținut premiul “Victor Babeș” al Academiei Române pentru cercetări în domeniul neuroștiințelor. A debutat în presa literară în 1987, în Suplimentul Literar-Artistic al Scânteii Tineretului (SLAST) şi a publicat după aceea în numeroase reviste literare. Volume de versuri publicate : „La revedere, prinţesă”, editura Vinea, 1995, carte distinsă cu Marele premiu „Ion Vinea” pentru debut literar, „Marfă” (antologie colectivă, împreună cu Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguţ şi Dan Pleşa), editura Salut, 1996, „Poemul de gardă”, editura Celsius, 1999, „Pisica neagră, pisica moartă” (împreună cu Traian T. Coşovei), editura Crater, 2001, „Leul de după extravaganţe”, editura Cartea Românească, 2002, „Maşinăria de uitare”, editura Naţional, 2004, „Poeme în loc de tutun”, editura Brumar, 2007, “Aerobiciclete”, editura Brumar, 2010 (premiul ASB pentru poezie, 2011). În anul 2011 a publicat volumul de proză scurtă “Viață de aruncat” la editura Polirom. A fost tradus în suedeză, participând la antologia de poezie “Om jag inte får tala med någon nu”, editura Tranan, 2011 și la antologia de proză scurtă românească “Skräpliv”, editura 2244, 2013. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2002. În anul 2012 a beneficiat de o rezidență literară acordată de ICR New-York, la Ledig House, Omi Art Residence, NY, fără de care Cartea Dragostei nu ar fi existat.
Andra Rotaru este autoarea volumelor Într-un pat sub cearşaful alb, Editura Vinea, 2005; En una cama bajo la sabana blanca, Bassarai Ediciones, Spania, 2008; Ţinuturile sudului, Editura Paralela 45, 2010; Lemur, Editura Cartea Românească, 2012. Selecții din poeme au fost traduse în aproape douăzeci de limbi. Volumul Lemur a fost adaptat de coregraful american Robert Tyree, și performanceul a fost prezentat în America și Europa. A realizat documentarul All Together împreună cu scriitorul Raj Chakrapani, prezentat în Iowa și Chicago. De asemenea, a realizat proiectul fotografic Photo-letter pairing împreună cu Jared Krauss, care a implicat comunitatea din Iowa și scriitori. A beneficiat de rezidențe în Europa și America, dintre acestea cea mai recentă fiind International Writing Program, Universitatea Iowa (2014). Volumul Lemur va apărea în toamna anului 2017 în America, la Action Books, în traducerea lui Florin Bican.
Livia Roşca (Lucan-Arjoca) este jurnalist, blogger Adevarul.ro, formator acreditat si autor premiat de Uniunea Scriitorilor din Romania pentru volumul de debut, „Ruj pe icoane”. Are o carieră de peste 10 ani în industria comunicării. Timp de 4 ani a fost editor specializat pe domeniile sănătate şi parenting pentru publicațiile Adevarul, Adevarul Sănatate, Adevarul de Seara şi editor online pentru website-urile asociate acestor publicaţii. Din 2011 este specialist în marketing şi comunicare, iar în 2015 a initiat proiectul smARTkid, care oferă ateliere educative, creative şi recreative pentru copii şi tineri. Este antrenor de creativitate pentru atelierele smARTkid de scriere creativă, storytelling, lectură, jurnalism şi blogging.
Adrian Suciu – Născut la 21 decembrie 1970, Năsăud. Absolvent de Litere la Cluj şi de tot felul de cursuri, școli și stagii postuniversitare şi de perfecţionare prin ţară şi peste graniţe. De-a lungul vremii, într-o poeticească succesiune, a schimbat tot felul de meserii şi funcţiuni încercând să performeze în fiecare dintre ele, cu bănuiala că din literatură nu se poate trăi decât prost: miner, electrician, bişniţar, profesor, ziarist, tehnician maseur, consilier de imagine, funcţionar parlamentar, funcționar guvernamental. Evident, lista va continua. Cărţi publicate: E toamnă printre femei şi în lume, versuri, Ed. Echinox, Cluj, 1993;Singur, versuri, Ed. Euphorion, Sibiu, 1996; Nopţi şi zile, versuri, Ed. Arhipelag, Târgu Mureş, 1999; Din anii cu secetă, versuri, Ed. Grinta, Cluj, 2005; Sex cu femei, roman, Ed. Tritonic, Bucureşti, 2008; Viaţa fără urmări, versuri, Ed. Brumar, Timişoara, 2010;Mitologii amînate, versuri, Ed. Herg Benet, București, 2011; Un roman de rahat, roman, Ed. Tritonic, București, 2013; Profetul popular, versuri, Ed. Tracus Arte, București, 2015. Prezent în numeroase antologii literare în ţară şi străinătate, cărora nu a fost curios să le facă o inventariere exhaustivă. Tradus în ebraică, engleză, franceză, germană, italiană, maghiară, occitană și tot felul de alte limbi. În calitate de câştigător a tot felul de premii literare, inclusiv unele acordate de USR, ceea ce reprezintă cireașa de pe tort, cere oficial și degeaba o subvenție de la Ministerul Culturii pentru acoperirea costurilor de depozitare a nenumăratelor diplome lăsate deja prin testament statului român. În calitate de editor și președinte al Asociației Culturale Direcția 9 a publicat o grămadă de cărți de poezie mișto ale altora și a organizat tot felul de evenimente literare la care nu s-a scorojit varul pe pereți de plictiseală. Restul e istorie…
Robert Şerban s-a născut în Turnu Severin, la 4 octombrie 1970. Trăieşte în Timişoara. Este scriitor, jurnalist, editor şi om de televiziune. Ca scriitor, a debutat, în 1994, cu volumul de poezie Fireşte că exagerez (Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România). Au urmat Odyssex (poezie, 1996), Piper pe limbă (interviuri, 1999, Premiul filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor), Pe urmele marelui fluviu / Auf den Spuren des grossen Stroms (coautor, împreună cu Nora Iuga, Ioan Es. Pop, Werner Lutz şi Kurt Aebli, poezie şi proză, 2002),Timişoara în trei prieteni (coautor, împreună cu Dan Mircea Cipariu şi Mihai Zgondoiu, poezie, 2003, Premiul revistei Poesis), Cartea roz a comunismului (memorialistică, coautor, 2004), A cincea roată (interviuri, 2004, Premiul filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor), Barzaconii / Anus dazumal (proză, 2005), Cinema la mine-acasă(poezie, 2006, Premiul revistei Observator cultural pentru cea mai bună carte de poezie din 2006, Premiul Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor, nominalizată la Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor din România şi la Premiul de poezie al revistei “Cuvântul”), Athenee Palace Hotel (coautor, împreună cu Alexander Hausvater, teatru, 2007, piesă montată de către Teatrul Naţional din Timişoara), Ochiul cu streaşină(publicistică, 2007), O căruţă încărcată cu nimic/ Ein karren beladen mit nichts (coautor, împreună cu Ioan Es. Pop şi Peter Sragher, poezie, 2008), Moartea parafină (poezie, 2010, Premiul revistei Luceafărul de dimineaţă, nominalizată la Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România), Naraţiunea de a fi. Robert Şerban în dialog cu Şerban Foarţă (memorialistică, 2013),Gura păcătosului. Dialog cu Valeriu Armeanu (interviu, 2014). În 2009, i-a apărut, în Germania, volumul de poezie Heimkino, bei mir (Pop Verlag), în 2010, în Serbia, volumul bilingv Биоскоп у мојој куђи/ Cinema la mine-acasă (Meridijani), în 2012, în Ungaria, volumul de poezie Illatos koporsó (L’Harmattan).
Grigore Șoitu s-a născut la 29 decembrie 1971 în Constanţa. În prezent este freelancer (web developer) şi administrator al următoarelor situri/bloguri culturale: usrpoezie.ro (websitul USR – Filiala Bucureşti Poezie), getyourip.ro (blogul Institutului Polonez din Bucureşti), bulandra.ro (websitul teatrului Bulandra), grusr.org (blogul/forumul Grupului pentru reforma Uniunii Scriitorilor din România) şi EcoLiteratura.ro. Debutează în presa literară în anul 1994, în revista “Vatra”. A publicat, în perioada 1994-2008, poeme, recenzii, cronici literare și interviuri în revistele culturale românești (Poesis, Tomis, Vatra, România literară, Amphion) și în Suplimentul de Marți al ziarului Observator de Constanța. A mai publicat poezie pe blogul literar alternativ Hyperliteratura (2006 – 2007). În anul 2015 a început colaborarea cu Agenţia de Carte ca editorialist. Volume publicate:Anticulinare, Editura Arhipelag, 1996 (premiul POESIS pentru debut); Addenda, Editura Dacia, 2002 (nominalizare la premiul ASPRO pentru experiment); Spam, Editura Brumar, 2007 (nominalizare la premiul Avangarda22); Poeme de stânga, Casa de pariuri literare, 2011; Poemarţi, o antologie marţolie (antologator), Editura Tracus Arte, 2014;Melcoveste, o poveste şi nu prea, Editura Tracus Arte, 2015. Textele sale au fost selectate în următoarele antologii: Poezia română actuală, vol. 1, Editura Pontica, 1998; Erotica2, Observator, 2002; Salonul ludicilor, Editura Tracus Arte, 2014.
Iulian Tănase s-a născut pe 3 septembrie 1973 la Moinești, Bacău. A absolvit Academia de Studii Economice Bucureşti în 1999, și Facultatea de Filosofie, Universitatea București, în 2010. A fost redactor la revistele satirice Academia Cațavencu (1997-2010) și Kamikaze (2010-2011). Din 2004 este realizator de programe la Radio Guerrilla. Dintre volumele publicate în România: Îngerotica (1999), Poeme pentru orice eventualitate (2000), Iubitafizica (2002, 2003, 2013), Sora exactă (2003), Abisa (2007, 2016), Adora (2009), Cucamonga (2011), Oase migratoare (2011), Manualul Îmblînzitorului de Cafele (2013), Teoria tăcerii (2015), Experimentul MAMATATA (2015), Aventurile lui Sacha în Castelul Fermecat (2017). În străinătate a publicat volumele: Balkanische Alphabete (împreună cu Constantin Acosmei și Vasile Leac; Germania, 2009), Aimétaphysique (la science des amours imaginaires), Belgia (2010), La Demonadologio, Rotterdam (2013). A participat ca visiting writer la programul International Writers Workshop, Hong Kong (2008). Este prezent cu texte în reviste și antologii din România, Germania, Austria, Anglia, Statele Unite, Hong Kong, Slovenia, Cehia, Franța. A susținut lecturi publice în China, Hong Kong, Germania, Austria, Italia, Slovenia, România. În 2009 a primit Premiul Hubert Burda pentru tineri poeți din Europa de Est (Offenburg, Germania), iar în 2011 Premiul 1+1+1=1 Trinitate / Literatură (Graz, Austria).
Florina Zaharia (florinazaarina@yahoo.com) s-a născut la Galaţi. Este absolventă a Universităţii Dunărea de Jos, Facultatea de Litere (română-engleză) şi a unui Master în „Teoria şi practica textului”. Din anul 2000 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Cărţi publicate: „goală pe străzi” Ed.Eminescu, Bucureşti, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut; „possssssster”, 1999, Ed. Prier, Craiova, Premiul Nichita Stănescu; „alextandru – manuscris de mângâiat”, 2001, Ed. Cartea Românească, Bucureşti; „nueuflorina”, 2004, Ed. Vinea, Bucureşti; „1863 – 1894 aşteptarea fără braţe”, 2007, Ed. Opera Magna, Iaşi, Premiul Hyperion; „eua”, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2010, Premiul USR, Filiala Sud Est; „bandagebody”, Ed. Fundaţiei Culturale Antares, 2011;„manifestrup”, Ed. Tipo Moldova, Iaşi, Colecţia Poeţi români contemporani, 2011. În prezent este directorul Centrului Cultural Dunărea de Jos.
