Editura Alexis anunță apariția albumului bilingv (română-engleză) intitulat ”Femeile din viața României / Key Women in Romanian Life”. Un cadou fără pereche pentru oricare femeie, dar și pentru oricare iubitor al frumosului, indiferent de vârstă.
Editura Alexis este una care publică numai albume de artă, în casetă, formulă unicat, pe care nu o mai practică nimeni la noi. Inițiatorul tuturor proiectelor editurii este un neobosit regizor, Mihai Vișinescu, născut în 1960, care a produs și regizat mai multe filme de lung și scurt metraj, filme documentare și spoturi video. După umila noastră părere, succesul enorm l-a dobândit după 2008, când și-a înființat propria editură (numită după numele străbunicului), unde a publicat albumele de artă „Alma Redlinger”, „Ion Sălişteanu”, „Dorel Zaica și Ucenicii”, „Constantin Gavenea – Lumea văzută printr-o lacrimă”, „Albumul unei prietenii: Nichita Stănescu-Vladimir Zamfirescu”, ”Icoane românești pe sticlă”. Este vorba de albume format mare în care reproducerile extraordinare se îmbină cu textele atent selectate și care sunt adevărate opere de artă. Toate apar sub forma unor cutii cu planşe, un fel de „umanizare/îmblânzire”, spune editorul, a ideii de album, ”în aşa fel încât oricine să poată aşeza lucrările preferate pe perete, în spaţiile lui casnice de liniştire, şi să le admire.” Dealtfel, într-un interviu pe care ni l-a acordat în 2013 pentru ”Ziarul de duminică”, Mihai Vișinescu spunea: „O carte este un spectacol. O carte este un film. Un film îl poţi viziona şi după o sută de ani. O carte, la fel.”
Anul trecut a lansat un substanțial album, Gândit în România, dedicat unor mari inventatori români.
Albumul de acum face o selecție a celor mai cunoscute femei românce, dintre cele care au marcat viața țării. Cum admirabil subliniază Prințesa Marina Sturdza în Cuvântul-înainte, cartea reprezintă nu doar o elegantă reverență pentru femeile cu spirit progresist și inovator din istoria României și o ancoră pentru cei mai în vârstă, care poate le-au cunoscut pe unele dintre ele, însă el poate deveni și un reper pentru cei tineri.”
Un album cu 50 de nume (firește, selecția nu poate fi decât subiectivă), dar care cuprinde, în orice caz, cele mai de seamă femei ale nației. Textele succinte, frumoase, într-o minunată limbă română, i se datorează arhicunoscutului Dan C. Mihăilescu și Sorinei Goloșie (care a redactat biografiile); traducerea într-o excelentă engleză îi aparține doamnei Emilia Bratu; de selecția fotografiilor revelatoare s-a ocupat un împătimit al stampelor și fotografiilor de epocă – Emanuel Bădescu.
O carte – cum bine precizează criticul Dan C. Mihăilescu într-un text intitluat ”Forța grației și energiile fragilității” – care propune modele: ”E pentru prima dată, în istoriografia și gazetăria noastră, când atâtea fizionomii feminine <<de top>>, una mai captivantă ca alta, sunt cuprinse într-o înrămare așa de fastuoasă. Chip după chip, destin după destin (fiecare cititor are libertatea de a-și ordona în casetă planșele în ordine alfabetică, fie, zic eu, cronologic, de nu chiar tematic) dă măsură unui timp, a unor mentalități (tendințe) colective, dincolo de caracteristicile fiecărei biografii.”
Cine sunt cele 50 de femei? În ordinea în care apar în album: Doamna Chiajna – femeia care a condus o armată la război, Ana Ipătescu – Ioana D’Arc a României, Maria Rosetti – prima femeie ziarist din România, Dora D’Istria – prima femeie care a cucerit Alpii, Regina Elisabeta – Regina poetă, Aristizza Romanescu – prima divă a teatrului românesc, Sofia Nădejde – autoarea primului roman feminist, Elena Teodorini – prima divă a României, Smaranda Gheorghiu – prima femeie care a călătorit la Polul Nord, Hariclea Darclée – privighetoarea Carpaților, Elena Văcărescu – prima femeie membru de onoare al Academiei Române, Sarmiza Bilcescu – prima femeie din lume doctor în drept, Iulia Hașdeu – copilul precoce ale literaturii române, Lucia Sturdza-Bulandra – eterna doamnă a teatrului românesc, Regina Maria – prima femeie membră a Academiei Franceze de Arte Frumoase, Ella Negruzzi – prima femeie admisă în baroul românesc, Alexandrina Cantacuzino – inițiatoarea Partidului Independent al Femeilor, Hortensia Papadat-Bengescu – creatoarea romanului psihologic modern, Maruca Cantacuzino-Enescu – muza lui George Enescu, Cecilia Storck – prima femeie profesor universitar în învățământul de artă din Europa, Ștefania Mărăcineanu – inventatoarea ploii artificiale, Maria Filotti – teatrul ca destin, Alice Voinescu – prima femeie doctor în filosofie la Sorbona, Maria Teohari – prima femeie astronom din România, Elena Caragiani-Stoenescu – primul reporter de război, din avion, din lume, Elisa Leonida Zamfirescu – prima femeie inginer din Europa, Cella Delavrancea – prima debutantă la 8 ani pe scena Ateneului Român, Martha Bibescu – membră a Academiei Regale din Bruxelles, Olga Greceanu – singura femeie cu drept de predică în amvon, Ecaterina Teodoroiu – eroina de la Tg Jiu, Elvira Popescu – Notre Dame du Théâtre, Virginia Andreescu – prima femeie din lume arhitect inspector general, Clara Haskil – geniu pianistic al lumii, Ana Aslan – pionier al gerontologiei și geriatriei în lume, Smaranda Brăescu – campioană mondială la parașutism, Anița Nandriș-Cudla – simbol al rezistenței în Siberia, Renadi Pârlea – primul fotomodel din lume, Vera Atkins – cea mai importantă agentă secretă româncă, Principesa Ileana – prințesa îngerilor, Marina Știrbey – fondatoarea Escadrilei Albe, Elisabeta Rizea – eroina luptei anticomuniste din Făgăraș, Clody Bertola – muza teatrului românesc modern, Maria Tănase – regina cântecului românesc, Aurora Gruescu – prima femeie inginer silvicultor din lume, Jeni Acteriad – memoria elitei interbelice românești, Sofia Ionescu-Ogrezeanu – una dintre primele femei neurochirurg din lume, Monica Lovinescu – vocea României în Europa liberă, Iolanda Balaș – atleta mondială numărul 1 a secolului al XX-lea, Sfânta Teodora de la Sihla – singura sfântă din Biserica creștin-ortodoxă, româncă. (Stelian Țurlea)
Dan C. Mihăilescu, Sorina Goloșie – Femeile din viața României/Key Women in Romanian Life. Editura Alexis. Cuvânt-înainte – Prințesa Marina Sturdza. Editor coordonator – Mihai Vișinescu. Traducere în limba engleză – Emilia Bratu. Design grafic – Gherman Design Studio. Redactor – Mihaela Manea. Consultant arhive foto – Emanuel Bădescu. Director editură – Crenguța Vișinescu.
