În perioada 22-26 noiembrie 2016, Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare cu Institutul Francez din Israel, Muzeul Janco Dada, Editura Transignum din Paris, Teatrul Cameri și Asociația Scriitorilor Israelieni de Limbă Franceză, organizeazăvo serie de evenimente dedicate celebrării Centenarului Dada. Sub titlul ”Dada Mea: teatru, poezie și Dada”, vor avea loc lecturi de poezie, performance și conferințe la Muzeul Janco Dada din Ein Hod, la Teatrul Cameri și la sediul ICR Tel Aviv. România va fi reprezentată în program de Nicolae Tzone, poet, traducător și directorul Editurii Vinea, Octavian Saiu, autor și critic de teatru, și Ioana Tomșa, performer, artist vizual și colaborator al Editurii Transignum din Paris. AgențiadeCarte.ro vă prezintă programul evenimentelor.
Marți, 22 noiembrie 2016, ora 19:30, Muzeul Janco Dada din Ein Hod: ”Cabaret Voltaire la Ein Hod” – Programul include: recital de poezie Tristan Tzara susținut de Nicolae Tzone (România), performance susținut de artiștii Serge Pey și Chiara Mulas (Franța) – recitarea poemului francez ”Bataclan DADA” de Serge Pey, erformance susținut de Ioana Tomșa – ”Vite fait, bien fait ”, cu texte din piesa de teatru ”Cabaretul Dada (piesă în vrac și în lucru permanent” de Matei Vișniec și costume realizate în stil dadaist de Wanda Mihuleac, și recital de poezie în limba ebraică susținut de poeții israelieni: Eran Hadas, Merhav Yeshoron, Roy Chicky Arad și Ronny Someck
Miercuri, 23 noiembrie 2016, ora 20:00, Teatrul Cameri: Deschiderea festivalului literar ”Books on Stage” (23-26 noiembrie 2016) – festival de lecturi de proză în limbile franceză și ebraică – cu participarea artistei române Ioana Tomșa și a artiștilor francezi Sylvie Testud, Samir Guesmi, Serge Pey, Chiara Mulas și Nathalie Azoulai.
Joi, 24 noiembrie 2016, ora 18:00, sediul ICR Tel Aviv: ”Dada Mea: teatru, poezie și Dada”, seară literară la care vor participa: Marlena Braester, traducătoare, poetă și redactor-șef al Revistei Continuum, membră a Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Franceză, Octavian Saiu, critic de teatru și scriitor, care va susține prelegerea ”Ultimul dadaist al Europei – de la Tristan Tzara și Marcel Ianco la Eugène Ionesco” și Nicolae Tzone, poet, traducător și director al Editurii Vinea, care va vorbi despre ”Tristan Tzara și poemele sale românești”.
Concomitent, va avea loc la sediu o expoziție de cărți de artă apărute la Editura Transignum din Paris. Expoziția va fi curatoriată de Ioana Tomșa și Wanda Mihuleac, și cuprinde titluri precum: ”Désert aveugle ” ediție franco –ebraică de M. Braester / I. Scheinmann, ”Shoah” ediție franco –germană – ebraică de F. Caron/ M. Emdadian, ”Et nous serons collage” ediție franco-ebraică de B. Finkelstein /P. Lucaci, ”Est-cris” ediție franco-română de L. Ilea /W. Mihuleac, ”Les Eléphantes ” ediție franco-engleză de Nimrod /Decebal N, ”L armoire de textes” ediție franco-română de H. Cixous /W. Mihuleac, ”L’Homme dans le cercle” ediție franco-română de M. Vișniec /A. Bădulescu, ”Verbalisez l’homme approximatif ” ediție franceză- 31 poeți și 31 artiști, ”Ce que disent peut-être les mains ” ediție franco –italiană –română de Y. Namur, ”Constantin” ediție franco-spaniolă de M. Mailat /E. Largo.
”Dimensiunea teatrală, spectaculară a fenomenului dadaist a fost evidentă de la început. O anume vocație a gestului public, înțeles și receptat ca sfidare a tradiției la scenă deschisă, a fost încă de atunci, din 1916, în inima practicilor de avangardă ale mișcării Dada. Legăturile cu predecesorii iluștri, precum Alfred Jarry, sau cu urmașii demni, precum Tom Stoppard, sunt deja foarte cunoscute. Ele compun o adevarată familie dadaistă în teatru, o dinastie de spirite îndrudite prin încrederea în forța teatrală a artei trăite ca prezent absolut. Un nume ilustru, de referință, în această istorie este Eugène Ionesco. Totusi, de prea puține ori a fost remarcată relatia lui profundă cu universul dadaist, relație conturată nu doar prin traducerile sale din Urmuz – contemporanul tragic al lui Dada – ci și printr-o serie de afinități autentice, profunde. Creator al unui limbaj dramatic de o noutate șocantă, primul mare autor al unui teatru numit mai târziu al absurdului, Ionesco a fost, totodată, ultimul dadaist al Europei. Aceasta conferintă va aborda filiațiile care apropie opera dramatică a lui Ionesco de universul dadaist al lui Tristan Tzara și Marcel Ianco. Între origini abandonate și o formă de exil autoimpus, între nevoia radicală de nou și nostalgia artei primitive, între orizonturi identitare paralele, acești creatori născuți în România au impus universalitatea ideii de avangardă. La o sută de ani de la primul manifest al dadaismului, la cincizeci și cinci de ani de la apariția sintagmei „teatrul absurdului”, o asemenea retrospectivă prezentată la Tel Aviv devine un act necesar de conștiință culturală.” (Octavian Saiu)
Ioana Tomșa, performer și artist vizual, crează și activează în prezent la Paris. Colaborator al Editurii Transignum, Ioana Tomșa a susținut performances atât în Franța, cât și în România, printre acestea fiind: ” Symphonie plastémique” – texte de Davide Napoli, ”Larmoire des textes” – poeme de Hélène Cixous, ”Le Train” – lectură-performance a poemului omonim semnat de Shizue Ogawa, ”5 Chansons” – poeme de Jean-Dominique Rey, ”După Cădere” – după un concept de Wanda Mihuleac și Alain Snyers. În prezent se află în pregătire performance-urile : ”Arretez vos conneries” și ” FO – vrai et faux” – după un concept de Wanda Mihuleac.
Octavian Saiu este Secretar General Adjunct al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru (AICT) şi Preşedinte al Secţie Române AICT – Teatrologie. A predat la universităţi din România, Noua Zeelandă, Japonia, Hong Kong şi Portugalia. A fost de două ori Visiting Fellow la University of London. A primit Premiul Criticii pentru carte de teatru în 2010 şi Premiul UNITER pentru Critică de Teatru în 2013. Octavian Saiu deține un doctorat în studii teatrale – UNATC „I.L. Caragiale”, un doctorat în literatură comparată – Universitatea din Otago și a participat a programul de post-doctorat în literatură engleză al Universității din Otago. A susţinut conferinţe şi master-class-uri în Europa, Asia, America, Australia şi Noua Zeelandă. În 2013, 2014 şi 2015, a fost moderator şi conferenţiar în cadrul Programului Oficial al Festivalului Internaţional de la Edinburgh. Din 2004, este Moderatorul Conferinţelor Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, iar din 2014, este Moderatorul Sesiunii de Shakespearologie din cadrul Festivalului Internaţional Shakespeare de la Craiova. A publicat volumele: În căutarea spaţiului pierdut (Nemira, 2008) / In Search of Lost Space (UNATC Press, 2010), Beckett. Pur şi simplu (Paideia, 2009), Fedra, de la Euripide la Racine, de la Seneca la Sarah Kane (Paralela 45, 2010), Ionescu/Ionesco: un veac de ambiguitate (Paideia, 2011), Posteritatea absurdului (Paideia, 2012), Teatrul e vis (Paideia, 2013), Hamlet şi nebunia lumii (Paideia, 2014), Lecţia, o meditaţie cu şapte teme (Nemira, 2015) şi Hamlet and the Madness of the World (Editura ICR, 2016)
Nicolae Tzone, poet, critic literar și membru al Uniunii Scriitorilor din România, s-a născut la 10 mai 1958, în Malu, jud. Giurgiu. De formaţie ziarist, Nicolae Tzone a renunţat la journalism în favoarea literaturii și a cercetării literare. În prezent este doctorand la Facultatea de Litere a Universității din Bucureşti, cu lucrarea: ”Geo Bogza şi avangarda română”. Este editor al revistelor culturale ”Aldebaran – caietele Ion Vinea”, ”Incursiuni în avangarda literară şi artistică” şi ”Facla literară”. Din anul 1991 este directorul Editurii Vinea, și din 1999 al Institutului pentru Cercetarea Avangardei Româneşti şi Europene.
Printre volumele publicate se numără Balkan Aphrodite, ediţie în limba engleză, traducere din română de sean cotter şi ioana ieronim, ed. Vinea, colecţia „Vinea International”, bucureşti – new-york, 2006; Manualul de literatură. o carte alcătuită de daniel bănulescu, antologie de versuri (coautor); ed. Vinea, 2004; „Rugina timpului oare greşesc dacă o numesc regina timpului“, versuri, ed. Vinea, 2004; Nicolae Magnificul, versuri, ed. Vinea, 2000; „Am părăsit «groapa cu lei» a pierzaniei pentru a fi, oriunde altundeva, liber şi fericit…“, dialog cu Alexandru Lungu, ed. Vinea, 2004.
Traduceri: Tristan Tzara. Douăzeci şi cinci de poeme / Vingt cinq poemes; Claude Sernet. Commerations/Comemorări; Claude Sernet, Un jour et un nuit / O zi şi o noapte.
