20 de autori români (cu câte 10.000 de semne alese de ei din propriile opere), 17 autori maghiari transilvăneni de azi, istoria de 140 de ani a teatrului idiș în România și un ierarh-cărturar pionier al tiparului românesc de acum trei secole sunt protagoniști ai celor patru noi apariții lansate de Institutul Cultural Român în cadrul Târgului Internațional Gaudeamus, desfășurat în perioada 16-20 noiembrie 2016 la Pavilionul Expozițional Romexpo. Noile apariții vor fi disponibile la standul ICR (nr.11, parter, pavilionul central), cu o reducere de 30%, alături de alte albume și cărți publicate de Editura Institutului Cultural Român și de revista Lettre Internationale (ediția română). Pe lângă lansări, programul include o prezentare a Atelierelor de traducere, organizate, în parteneriat, de Institutul Cultural Român și Centre National du Livre din Franța, și o dezbatere organizată sub egida Lettre Internationale, cu tema „Umbra și urma ca metafore ale identității”. AgențiadeCarte.ro vă prezintă programul lansărilor.
Programul ICR la Gaudeamus:
Joi, 17 noiembrie 2016 – ora 16.00 (Standul ICR)
10.000 de semne/10,000 characters (20 de prozatori românialeg paginile preferatedin opera lor)
Invitați: Gabriela Adameșteanu, T.O. Bobe, Ioan Groșan
Moderatori: Luminița Corneanu și Simona Sora
O antologie bilingvă (în română și engleză) de proză românească postbelică al cărei model este o antologie deja clasică: O mie de păduri într-o ghindă, editată de Valerie Miles, în care mari scriitori de limbă spaniolă își aleg paginile preferate din propriile opere. La rândul ei, Valerie Miles împrumutase ideea de la Whit Burnett, a cărui antologie (publicată de Dial Press în 1942) se intitula This is My Best. Over 150 self-chosen and complete masterpieces, and the reasons for their selection. O carte care a influenţat istoria literară și în care antologatorul le ceruse scriitorilor celor mai prestigioși din vremea sa să-și aleagă „cel mai însemnat moment creativ”. Fragmentele sunt însoțite, în antologia românească, de răspunsurile scriitorilor invitați la trei întrebări: De ce aţi ales acest fragment?; Care sunt scriitorii cei mai importanţi pentru formarea dumneavoastră?; Cum percepeţi literatura care se scrie azi în România? Răspunsurile cartografiază literatura română actuală. Au răspuns invitației Diana Adamek, Gabriela Adameșteanu, Ștefan Agopian, T.O. Bobe, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Mircea Cărtărescu, Ruxandra Cesereanu, Radu Cosașu, Caius Dobrescu, Filip Florian, Radu Pavel Gheo, Ioan Groșan, Florin Lăzărescu, O.Nimigean, Răzvan Petrescu, Simona Popescu, Cristian Teodorescu, Lucian Dan Teodorovici și Ion Vianu. Traducerile sunt semnate de Alistair Ian Blyth.
Vineri, 18 noiembrie 2016 – ora 12.00 (Standul ICR)
140 de ani de teatru idiș în România de Camelia Crăciun
Invitați: Maia Morgenstern, Camelia Crăciun
Moderator: Ana Barton
Publicat cu ocazia împlinirii a 140 de ani de existență neîntreruptă a teatrului idiș în România, volumul reprezintă o sinteză a istoriei acestui fenomen cultural de la începuturi până astăzi. Expunerea este ilustrată prin intermediul unor secțiuni documentare distincte dedicate diverselor epoci, dar și cu materiale care prezintă activitatea Teatrului Evreiesc de Stat. Lucrarea oferă publicului o scurtă istorie a fenomenului teatral de limbă idiș din România prin trei momente esențiale, punctând începuturile pitorești goldfadeniene, epoca de înflorire și creativitate interbelică și perioada de promovare și păstrare a tradiției, reprezentată de activitatea de aproape șapte decenii a Teatrului Evreiesc de Stat.
Vineri, 18 noiembrie 2016 – ora 17.00 (Standul ICR)
Antim Ivireanul.Opera tipografică.
Invitați: Arhim. Policarp Chiţulescu (coordonator al lucrării), Conf. dr. Ioana Fedorov (Institutul de Studii Sud-Est Europene), Lect. dr. Ion Marian Croitoru (Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea Valahia din Târgovişte), Dr. Doru Bădără (Biblioteca Centrală Universitară), Dr. Gabriela Dumitrescu (Biblioteca Academiei Române)
Moderator: Bogdan Popescu
Volum omagial dedicat împlinirii a 300 de ani de la moartea marelui ierarh-cărturar, ctitor de cultură şi spiritualitate românească. Antim Ivireanul este cel care a iniţiat introducerea limbii române în cultul divin, fiind cunoscut, printre altele, pentru bogata sa activitate de tipograf, gravor, ilustrator şi editor de carte. „Implicat profund în toate aspectele evoluţiei tiparului din Ţara Românească, factor important al modelului propus de domnitorul Şerban Cantacuzino – şi strălucit continuat de Constantin Brâncoveanu – pentru introducerea limbii române în oficierea serviciului liturgic, având ca finalitate apărarea unităţii spirituale, culturale şi de neam a poporului român, Antim Ivireanul nu a fost doar un iscusit tipograf care stăpânea toate secretele meşteşugului sau un ctitor şi organizator de tipografii, ci, în egală măsură, şi un remarcabil editor.” (fragment din Prefața lucrării)
Sâmbătă, 19 noiembrie 2016 – ora 11.00 (Standul ICR)
Prezentare a Atelierelor de traducere organizate de ICR în parteneriat cu Centre Nationale du Livre. Participă Bogdan Ghiu, traducător și publicist, și Bogdan Popescu, director al Centrului Național al Cărții din cadrul ICR.
Sâmbătă, 19 noiembrie 2016 – ora 14.30 (Sala Cupola)
Dezbatere cu tema Umbra și urma ca metafore ale identității
Întâlnire organizată sub egida revistei Lettre Internationale
Invitați: Teodor Baconschi și Marina Dumitrescu
Moderator: Adrian Mihalache
Sâmbătă, 19 noiembrie 2016 ora 15.00 (Standul ICR)
Singurătate gonflabilă (prozatori maghiari din Transilvania), antologie și traducere de Judit E. Ferencz
Invitați: Judit E. Ferencz, George Volceanov
Moderator: Simona Sora
O antologie de proză contemporană maghiară în care sunt selectaţi scriitori din Transilvania care scriu în limba maghiară, realizată de Judit E. Ferencz, jurnalistă la TVR. Volumul cuprinde povestiri semnate de autori din mai multe generații: Péter Demény, Szilárd Demeter, Zsuzsanna Ferencz, Attila György, Zsolt Láng, Evelin Márton, Vilmos Molnár, Attila Mózes, Zsolt Koppány Nagy, Sándor Zsigmond Papp, László Potozky, Zsuzsa Selyem, Róbert Csaba Szabó, István Szilágyi, Andrea Tompa, Gábor Vida, Ferenc Zsidó. „Mi se pare extraordinară inițiativa de a reuni, între copertele unei antologii, autori maghiari ardeleni exponențiali, însemnați, ce aparțin mai multor generații și mai multor orientări și tendințe literare – un mozaic de autori cu poetici diferite, al căror numitor comun este talentul dublat de dragostea pentru literatură. Este un pas extrem de important în direcția firească a normalizării dialogului cultural.” – George Volceanov
Program vizitare: zilnic 10.00 – 20.00
