2016 marchează o frumoasă aniversare a unuia dintre cele mai cunoscute și vizitate așezăminte monahale din România – Mănăstirea Putna, prima și cea mai importantă ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, cea care străjuiește ținutul legendar al Bucovinei de peste cinci veacuri. Marcând și din punct de vedere filatelic împlinirea a 550 de ani de la punerea pietrei de temelie a Sfintei Mănăstiri Putna, Romfilatelia oferă ca dar de preț colecționarilor și nu numai o emisiune specială de mărci poștale, care poate fi considerată metaforic un „bilet” la spectacolul istoriei și al celor care au făurit-o pentru noi, urmașii. Intitulată sugestiv ”Sfânta Mănăstire Putna, 550 de ani”, emisiunea de timbre este dedicată celei pe care marele poet Mihai Eminescu a numit-o „Ierusalimul neamului românesc”, acel loc unde istoria, cultura și spiritualitatea națională se împletesc armonios de sute de ani și unde vizitatorii găsesc un luminiș duhovnicesc cu impresionante comori de artă bisericească. Elementele filatelice ale emisiunii aniversare pot fi achiziționate începând de marți, 5 iulie 2016, din magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.
„Ștefan-Vodă cel Bun, când s-au apucat să facă Mănăstirea Putna, au tras cu arcul dintr-un vârfu de munte ce este lângă mănăstire. Și unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul în oltariul”, însemna cronicarul Ion Neculce pentru posteritate, dezvăluind cum s-a ales locul unde, la data de 10 iulie 1466, s-a pus piatra de temelie a mănăstirii, pe o veche vatră sihăstrească.
De numele voievodului sunt legate legendele a peste 40 de mănăstiri, fiind cel mai mare ctitor de locașuri sfinte din Moldova și un strașnic apărător al creștinătății, fapt pentru care a fost numit „Atletul lui Hristos” și a fost canonizat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1992.
Ștefan cel Mare este adesea omagiat și în filatelia românească, unde este portretizat fie de sine stătător, fie prin prisma numeroaselor sale realizări. Amintim în acest sens emisiunea de mărci poștale Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, din anul 2004, care a marcat împlinirea a cinci secole de la trecerea la cele veșnice a voievodului.
Emisiunea aniversară de timbre Sfânta Mănăstire Putna, 550 de ani se alătură astfel proiectelor de care numele voievodului este strâns legat. Cu două hramuri, cel istoric – Adormirea Maicii Domnului și cel de-al doilea primit în 2010 – hramul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, prăznuit pe 2 iulie, Mănăstirea Putna este un loc atât de încărcat de istorie și conștiință națională, încât niciunul dintre vizitatorii care îi trec pragul nu părăsește așezământul fără a trece pe la mormântului ctitorului acestuia, Sfântul Voievod Ștefan cel Mare.
Deși mănăstirea a avut la început destinația de necropolă a familiei voievodale, după trecerea la cele veșnice a Sfântului Ștefan cel Mare, mormântul său de la Putna a devenit un loc de închinare a tuturor românilor, unde o candelă de argint stă aprinsă de veacuri, răspândind lumina dragostei de Dumnezeu și a dragostei de țară.
Timbrul cu valoarea nominală de 3 lei prezintă o compoziție grafică ce constă în alăturarea unei icoane pictate în atelierele Putnei, care îl înfățișează pe Ștefan cel Mare ținând în mână macheta mănăstirii, și a unei gravuri acvafórte, din anul 1927, aparținând lui Antoine Kaindl. Cea de-a doua marcă poștală, având valoarea nominală de 15 lei, ilustrează o imagine din prezent a Mănăstirii Putna, mai exact Biserica mănăstirii, cea care adăpostește astăzi trei morminte voievodale: Ștefan cel Mare, fiul său, Bogdan al III-lea și nepotul său, Ștefan cel Tânăr – Ștefăniță Vodă.
Timbrul coliței emisiunii, cu valoarea nominală de 12 lei, ilustrează Mormântul Sfântului Ștefan cel Mare alături de imaginea unei acuarele cu Mănăstirea Putna în secolul al XVIII-lea, care întregește manșeta coliței dantelate. Totodată, pe vinietele minicolilor sunt reproduse un tablou anonim, sec. XVIII, înfățișând Mănăstirea Putna după refacerea mitropolitului Iacob Putneanul, cel de-al doilea ctitor al așezământului, și respectiv, o cromolitografie după acuarelă de Franz Xavier Knapp, 1870.
Emisiunea este completată de un plic prima zi și un set de 2 cărți maxime, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă, colița dantelată și blocul special „serie completă” (în album filatelic).
Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat într-un tiraj limitat de 245 de exemplare și echipat cu blocul special de 3 timbre (timbrele seriei și timbrul din coliță) și plicul prima zi a emisiunii având ștampila „prima zi” aplicată în clar în folio aur. Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 245.
Ștampila prima zi a emisiunii se găsește în incinta Oficiului Poștal Putna, aflat în str. Principală, nr. 144, Sat Putna, Comuna Putna, județul Suceava.
Romfilatelia mulțumește Sfintei Mănăstiri Putna pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.
