Marți, 28 iunie 2016, orele 18.00, la „Biblioteca Metropolitană București” – sediul central din str. Tache Ionescu nr. 4 Filiala București – Traduceri Literare a „Uniunii Scriitorilor din România” și „Uniunea Armenilor din România” organizează COLOCVIILE DE TRADUCERI LITERARE – Restitutio in integrum – ”Jurnalul unei fete greu de mulțumit” de Jeni Acterian, editura Humanitas, 2015. Invitați speciali – Varujan Vosganian, președintele „Uniunii Armenilor din România”, vicepreședinte al „Uniunii Scriitorilor din România”, senator; S. Skultéty, cel care a îngrijit, adnotat și tradus Jurnalul; Paul Cernat, universitar, istoric și critic literar. Moderator – Peter Sragher – președintele Filialei București – Traduceri Literare a „Uniunii Scriitorilor din România”. Manifestare organizată cu sprijinul „Uniunii Armenilor din România”.
După ce în anul 1991 a apărut la editura Humanitas o variantă a „Jurnalului unei fete greu de mulțumit” de Jeni Acterian, editată cu ajutorul lui Arșavir Acterian, fratele său mai mare, în traducerea Doinei Uricariu (fragmentele ample în limba franceză și cele de mai mică întindere, în limba engleză), a urmat, câțiva ani mai târziu, o ediție la editura Ararat a „Uniunii Armenilor din România”.
Prin eforturile considerabile ale lui S. Skultéty – care a transcris fără nicio modificare, dar și cu migală, caietele manuscrise în limba română, a descifrat cu acribie textele în limba franceză și engleză, după care le-a tradus – s-a realizat această ediție definitivă de la sfârșitul anului 2015, care o reprezintă pe Jeni Acterian pe deplin.
”Ne-am hotărât să facem o discuție asupra jurnalului cu ocazia a 100 de ani de la nașterea lui Jeni Acterian – o reprezentantă aparte a comunității armene din România, o minte de o rară acuitate de la o vârstă fragedă, o intelectuală inteligentă și, de aceea, greu de convins, dar și de mulțumit, așa cum justificat se și intitulează jurnalul ei.
Jeni Acterian n-a știut niciodată să ia o afirmație de bună, până când n-o cercetează cu mintea ei ageră, în spirit cartezian, dubito ergo cogito, cogito ergo sum, până când n-o trece prin filtrul gândirii sale, trezind admirația unor intelectuali de marcă ai epocii interbelice, cum ar fi Eugen Ionescu, pentru a numi numai unul dintre ei.” www.filialatradlit-buc-usr.ro /
