În curând, la Editura frACTalia vor apărea volumele „fractalia”, de Şerban Foarţă (colecția Reeditări: psilocin), „Casele vor uita”, de Liviu G. Stan (colecția Proză contemporană: harmalină), „Adagietto”, de Cătălin Pavel (colecția Poezie contemporană: DMT), „Periculoasa blândețe a vieții”, de Claudiu Soare (colecția Proză contemporană: harmalină), „Only Connect – A passage from Modernism to Postmodernism”, de Felix Nicolau (colecția Scrieri teoretice, filosofice, eseisitice: Formula lui Euler) și „Confiscarea bestiei”, de Iulia Militaru (colecția Scrieri experimentale: Cocaină).
Șerban Foarță s-a născut pe 8 iulie 1942, la Turnu Severin. Studii (primare, gimnaziale şi liceale), între 1949 şi 1960, în oraşul natal. Studii universitare, între 1960 şi 1965, la Facultatea de Litere (secţia română-germană) a Universităţii Timişoara. Doctoratul la Universitatea Timişoara, 1978, cu o teză despre poezia lui Ion Barbu. De profesie scriitor, liber profesionist (cu mici excepţii) până în 1990. Director al Teatrului Naţional din Timişoara (1990-1991). Profesor, între 1992 şi 2005, la Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Litere, secţia Jurnalism. Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1970). Hobby-uri: pian; pictură (cu vreo patru expoziţii la activ). Autor a peste 75 de cărţi de versuri, eseuri, proză, articlerie şi traduceri. Laureat a nu puţine premii literare (între care, cel mai prestigios, Mihai Eminescu, 2005).
Liviu G. Stan s-a născut pe 8 martie 1987 în Brăila. Este jurnalist freelancer. A publicat interviuri, editoriale, eseuri, reportaje, cronici literare, antropologie urbană, politologie, proză în Obiectiv Cultural, Orizont, Cultura, Tiuk, Europa, Timpul, Antares, Viaţa Românească, Revista de suspans, Observator Cultural, Discobol, LaPunkt etc.Cărţi publicate: Yima, Ed. Brumar, 2008, Sânge de pasăre pe haine, Ed. Herg Benet, 2014. La Editura frACTalia îi va apărea volumul Casele vor uita.
Cătălin Pavel este autorul romanelor Aproape a şaptea parte din lume, Humanitas, 2010 și Nicio clipă Portasar, Cartea Românească, 2015. A mai publicat trei volume de poezii: Altera Pars, ATU, 2013, Tulburarea la ființele vii, Limes, 2014 și Doi oameni într-o poză, Limes, 2015. Ca arheolog, a făcut săpături în ţară şi în Maroc, Franţa, Germania, Anglia, Israel şi în special Turcia (Milet, Gordion şi, în 2005-2010, la Troia), fiind și co-autorul unui Dicţionar de Mitologie Greco-Romană, Corint, 2011. A fost Chevening Fellow la University of Oxford și în prezent este cercetător post-doctoral la New Europe College în București.
Claudiu Soare s-a născut pe 24 martie 1969, la Ploieşti. În 1994 obţine licenţa în limba şi literatura hindi, la Universitatea Bucureşti, cu lucrarea Sânniasa Upanisad – psihologia renunţării; doi ani mai tîrziu, în 1996, îşi încheie studiile de indianistică la Institutul Naţional de Limbi şi Literaturi Orientale din Paris, cu lucrarea Le réalisme mystique dans la littérature de Nagarjun. Nu va mai da curs niciodată acestei orientări spirituale. A publicat volumele de versuri Melancolia, 2013 (Tracus Arte), Neantul îndrăgostit, 2009, Jurnalul unui crocodil ratat, 2006, Frica de a trăi din nou, 2004, Metafizica Bambara, 2001, Psalmii Maimuţei, 1998 (Vinea). La editura Cartea Românească îi apare în 2010 romanul fantastic Nimeni sau Fumătorul de pipă. În 2011 publică la Humanitas Singurătatea lui Adam (despre neîmplinire şi alte regrete), iar în 2014 Tratament împotriva revoltei şi Extaz. Jurnal ingrat. A tradus din literatura franceză texte semnate Céline, Sade, Philaret Chasles, Charles Nodier, Jean Genet, Baudelaire, Artaud, Casanova, Michel Onfray, Henri Michaux etc.
Felix Nicolau este profesor universitar la Departamentul de Limbi Străine şi Comunicare al Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti. În 2003 şi-a susţinut teza de doctorat pe literatură comparată şi este autorul a cinci cărţi de poezie (Kamceatka – time IS honey, 2014), a două romane (Tandru şi rece şi Pe mâna femeilor) şi a opt cărţi de interpretare literară şi teoria comunicării: Homo Imprudens (2006), Anticanonice, 2009, Codul lui Eminescu, 2010, Estetica inumană: de la Postmodernism la Facebook, 2013, Cultural Communication: Approaches to Modernity and Postmodernity, 2014, Comunicare şi creativitate. Interpretarea textului contemporan, 2014 şi Take the Floor. Professional Communication Theoretically Contextualized, 2014. Este membru în consiliile editoriale ale revistelor Metaliteratură şi The Muse – an International Journal of Poetry. La capitolul pasiuni şi interese intră teoria traducerii, teoria comunicării, literatura comparată, studiile culturale, studiile britanice şi americane.
Iulia Militaru a publicat mai multe cărţi pentru copii şi o carte teoretică despre poezie, Metaforic şi metonimic: o tipologie a poeziei. În 2010, i-a apărut primul volum de poezie: Marea Pipeadă, recompensat cu premiile „Tânărul poet al anului 2010” şi „Tânărul scriitor al anului 2010”, în cadrul „Galei Tinerilor Scriitori”. În 2012, împreună cu Anca Bucur (poezie) şi Cristina Budar (grafică), a lansat volumul Dramadoll. Cartea face parte dintr-un proiect mai amplu, fiind rezultatul colaborării celor trei, în vederea realizării unui dialog între diferite stiluri, arte şi autori. O parte a acestui proiect, lucrarea video: Imagini din ziua a opta (regia: Cristina Florentina Budar), a fost selectată în Gesamt 2012 (DISASTER 501 What happened to man?), un proiect coordonat de Lars von Trier și regizat de Jenle Hallund. Instalația a fost montată în cadrul Copenhagen Art Festival, Kunsthal Charlottenborg. Unul dintre colajele sale digitale, TECHNOVERTURE, a fost publicat în MAINTENANT, A Journal of Contemporary Dada Writing and Art (#9).