spot_img

Arhitectul Ștefan Ghenciulescu, invitat la Round Table București

Joi, 10 martie 2016, de la ora 19:00, în Studioul de Operă și Multimedia al Universității Naționale de Muzică din București, arhitectul Ștefan Ghenciulescu va fi invitat la o nouă ediție a spectacolelor – conferință Round Table București, moderate de Valentina Sandu – Dediu.  Dialogul despre dinamica arhitecturală a Bucureștiului va fi completat prin momente artistice – surpriză pregătite de organizatori. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Spectatorii din țară pot urmări, și de această dată, transmisiunea în direct pe platforma EnjoyTV.ro. Intrarea va fi liberă, în limita locurilor disponibile, printr-o rezervare solicitată la adresa round.table.bucuresti@gmail.com

Publicul bucureștean va fi invitat în perioada imediat următoare să ia parte la ultimele întâlniri ale sezonului dedicate celor trei invitați: Sorina Goia, redactor – șef Radio România Cultural (17 martie), actriței Ioana Flora (24 martie) și compozitorului Dan Dediu (31 martie).

Ștefan Ghenciulescu este arhitect, cercetător și critic de arhitectură, curator de expoziții, implicat în desfășurarea a numeroase proiecte culturale. Este conferențiar universitar în cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București și, totodată, este redactor – șef al revistei Zeppelin – una dintre cele mai apreciate reviste de profil din România – și membru fondator al Asociației Zeppelin.

Domeniile principale pe axa cărora se centrează activitatea sa profesională sunt arhitectura contemporană și modernismul istoric, urbanismul democratic, regenerarea patrimoniului, cultura urbană în Europa centrală și de Sud-Est, transformările post-totalitare,  proiecte alternative pentru spațiul public, inițiativele culturale independente.

Ștefan Ghenciulescu este autorul cărții „Orașul transparent. Despre limite și locuire în București”, co-autor și co-editor a 8 cărți publicate pe temele menționate.

Este bursier NEC și profesor invitat la școli de arhitectură din Belgia și Germania și, împreună cu echipa Zeppelin, a obținut calificarea în finala concursului „European Public Space of the year 2011” prin programul „Magic Blocks”. A obținut Premiul I la concursul național pentru realizarea pavilionului României la Bienala de Arhitectură de la Veneția, ediția 2006. De asemenea, Ștefan Ghenciulescu a obținut un premiu și două nominalizări la Bienala Națională de Arhitectură, cinci premii și patru nominalizări la Anuala de Arhitectură București.

Mai multe despre activitatea sa profesională și a echipei sale, pe site-ul www.e-zeppelin.ro

La fiecare ediție Round Table București, invitații au dedicat un moment locului preferat din București, Ateneul Român ocupând un loc fruntaș în rândul preferințelor lor. Joi seară, publicul va fi invitat să descopere ce loc din Capitală se distinge în mod deosebit pentru arhitectul Ștefan Ghenciulescu.

Cel de-al doilea sezon Round Table București se va desfășura în Sala de Operă a Conservatorului bucureștean, renumită pentru calitățile sale acustice, cu o scenografie nouă ce cuprinde mobilierul LEM’S, creat de designeri români. Round Table București este un proiect al Uniunii de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România, proiect cultural co-finanțat de AFCN.

La eveniment, intrarea va fi liberă, în baza invitației ce poate fi solicitată la adresa round.table.bucuresti@gmail.com, în limita locurilor disponibile.

Seara de joi se va încheia printr-o invitație la degustare de vinuri susținută de Organizația Somelierilor din România și vinurile Balla Géza, prin prezența somelierului Istvan Pentek.

Fiecare spectacol – conferință va dura 90 de minute și va fi transmis în direct pe www.EnjoyTv.ro

Arhiva evenimentelor curente, precum și cea a primului sezon Round Table București poate fi urmărită pe site-ul www.EnjoyTV.ro și cuprinde participarea unor personalități precum Maia Morgenstern, Ioana Pârvulescu, Răzvan Mazilu, Aurelian Octav Popa, Răzvan Suma, Octavian Nemescu, Viorica Flintașu, Ștefan Gheorghiu și din sezonul 2: Cosmin Manolescu, Marcel Pavel, Marin Cazacu, Dan C. Mihăilescu.

Parteneri: Universitatea Națională de MuzicăExces Musicmagazinele de mobiler LEM’S, Radio România CulturalRadio România MuzicalEnjoyTV.ro, Organizația Somelierilor din România, Domeniul Vlădoi, Asociația Pro Valores, Valentina Sandovici, Make-up Artist.

Parteneri media: SapteSeriObservator CulturalLiterNetAgentia de CarteGarbo.roCalendar EvenimenteLibrăriile HumanitasBucureșteni.roJudy FlorescuCapital CulturalOnline GalleryEconomistul.ro

Informații suplimentare:

Despre Round Table București

Parcursul profesional dar şi personal al oricărui om de cultură este inevitabil influenţat de mediul în care a ales să creeze. Prin proiectul Round Table București, organizatorii își propun să descopere în ce măsură efervescentul spaţiu cultural al capitalei a influenţat drumul unor personalităţi care şi-au ales Bucureștiul ca decor al activității lor artistice.

„Programul proiectului urmărește promovarea artiștilor români ce s-au făcut remarcați pe scenele internaționale, printr-un efort de redobândire a unei mentalități frumoase: aceea de a ne revalorifica elitele actuale românești.” Valentina Sandu – Dediu

În fiecare joi seară, pe durata a 90 de minute, moderatorul își va provoca invitații la o discuție deschisă, relaxată, despre amprenta pe care orașul și-a pus-o asupra lor ca artiști, ca oameni, despre cum vedeau capitala atunci când erau la început de drum și cum o percep acum, când drumurile lor străbat capitale din întreaga lume, ori despre șansele sau deziluziile pe care le-au trăit aici, de-a lungul timpului. Parcursul acestui itinerariu prin Bucureștiul personal al fiecărui artist invitat va fi presărat cu momente artistice de cea mai bună calitate – oferite de protagoniștii spectacolelor sau de către invitații acestora.

De ce Round Table București? Pentru că mediul de întâlnire al acestor evenimente își propune să fie unul prietenos, plăcut, fără colțuri și fără ascunzișuri, unde nimeni nu stă în capul mesei. Invitații și publicul, deopotrivă, vor împărți același spațiu: Bucureștiul. Coordonate: Sala de Operă și Multimedia a Universității Naționale de Muzică.

Despre Valentina Sandu – Dediu

Valentina Sandu-Dediu a absolvit în 1990 muzicologia la actuala Universitate Națională de Muzică din București, unde a rămas din 1993 să predea istoria muzicii, muzicologie și stilistică. Este autoarea a peste 30 de studii și 300 de articole, a câtorva serii de emisiuni radiofonice, a semnat zece volume publicate în România și Germania (vezi Rumänische Musik nach 1944, Pfau Verlag, Saarbrücken, 2006; Alegeri, atitudini, afecte. Despre stil și retorică în muzică, București, Ed. Didactică și Pedagogică, 2010; Octave paralele, București, Humanitas, 2014).

O altă latură a activității sale se concentrează pe apariții concertistice și înregistrări, în calitate de pianistă în ansambluri camerale (CD-uri editate în România cu Aurelian Octav Popa, in Germania / Neos cu Dan Dediu, și în Boston / Albany cu Ray Jackendoff). Valentina Sandu-Dediu a fost bursier al Wissenschaftskolleg zu Berlin, actualmente ocupă poziția de profesor la Universitatea de Muzică și pe cea de rector la New Europe College, București. În 2008 a primit Premiul acordat de Peregrinus-Stiftung, Academia de Științe Berlin-Brandenburg.

Despre Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România – UCIMR

Orice muzician care aderă la UCIMR și întrunește condițiile necesare poate deveni membru al organizației noastre.Prin activitatea noastră, oferim membrilor UCIMR burse în vederea participării la seminarii și cursuri de specialitate  organizate  de  asociatia care se remarcă printr-un palmares de excepție.Suntem implicați totodată și în sprijinirea artiștilor pensionari, precum și în susținerea materială a unor reviste de specialitate. De asemenea concepem proiecte culturale de interes național și internațional, având o structură egal răspândită pe întreg teritoriul României.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508