spot_img

„West Side Story – Manifestul unei generaţii”, la Opera Naţională din Cluj-Napoca

Sâmbătă, 5 martie 2015, la ora 18.30, în cadrul celei de-a XXI-a ediţii a evenimentului ce are ca temă „Musical on Broadway”, momente din spectacolul „West Side Story – Manifestul unei generaţii” vor fi interpretate de actorii Lucian Ionescu, Aylin Cadîr, Anca Florescu, Alexandra Duşa, Alina Petrică, Ana Bianca Popescu, Ioana Repciuc, Daniela Tocari, acompaniaţi de Orchestra Operei din Cluj dirijată de Gabriel Bebeşelea. Regia şi coregrafia: Răzvan Mazilu.

West Side Story – Manifestul unei generaţii, producţie a Festivalului Naţional de Teatru 2014 şi UNITER, proiect cultural finanţat de Ministerul Culturii, având ca sponsor principal BRD – Groupe Société Générale şi coproducător Teatrul Odeon, este invitat la un eveniment de tradiţie al Operei Naţionale din Cluj-Napoca, Balul Operei.

„Este o mare bucurie şi onoare să fim invitaţi la Balul Operei, să împărţim scena cu artiştii şi orchestra Operei Naţionale din Cluj. De altfel, domnul Florin Estefan, directorul acestei instituţii, ne-a văzut spectacolul la Festivalul de la Sibiu. O astfel de invitaţie confirmă nivelul profesionist, performant al actorilor-solişti din West Side Story.

Abia aşteptăm reîntâlnirea cu dirijorul Gabriel Bebeşelea, unul dintre îngerii binefăcători ai spectacolului. Am gândit împreună un program care să cuprindă momentele cele mai cunoscute, momente-cheie (America, Scena balconului, duetul spectaculos dintre Anita şi Maria, I feel pretty, Somewhere) interpretate de Lucian Ionescu, Aylin Cadîr, Alexandra Duşa, Anca Florescu, Alina Petrică, Ana Bianca Popescu, Ioana Repciuc şi Daniela Tocari. Mă uitam la ei când repetau pentru Balul Operei, zilele trecute, şi mi-am dat seama că s-au mai maturizat, abordau altfel totul, dar important e că şi-au păstrat candoarea intactă“, a declarat coregraful Răzvan Mazilu.

În 2014, Festivalul Naţional de Teatru a căutat actorul total, actorul gata oricând să se exprime prin cuvânt, sunet şi mişcare, şi să facă o performanţă rar întâlnită pe scenele româneşti. West Side Story s-a născut din această dorinţă: de a găsi şi, mai ales, de a forma actorul total. A rezultat un spectacol excepţional despre care presa a scris cuvinte elogioase: „West Side Story” sau cum a reuşit o mână de tineri actori să îngenuncheze o sală de teatru plină ochi (sursa: Evenimentul zilei); West Side Story – Manifestul unei generaţii, un spectacol ce mi-a redat speranţa că putem avea şi noi un musical de calitatea celor de pe Broadway (un spectator, pe Facebook).

Atunci, în 2014, Răzvan Mazilu şi Marina Constantinescu, selecţionerul Festivalului Naţional de Teatru, au avut o idee care a prins o formă unică şi prin care s-a reuşit situarea musicalului ca gen major între formele extrem de variate ale fenomenului teatral contemporan.

„Există o generaţie părăsită. Pentru asta am hotărât să luptăm ca nebunii să facem «West Side Story», manifestul unei generaţii, aşa cum l-a scris, de fapt, Bernstein. E o mega-producţie care a vrut să marcheze un lucru foarte important în România de astăzi: că există o generaţie de actori bine pregătită, solidară şi care vrea să demonstreze că ea contează“, declara Marina Constantinescu.

Spectacolul nu a reuşit însă să găsească o instituţie culturală care să-l preia în repertoriu.

„Sigur că ne este tare dor de spectacol. De întreaga experienţă LIVE, de emoţia puternică pe care ţi-o dă un musical atât de complex, care solicită performerul pe toate planurile. Asta vorbeam şi cu actorii. Faptul că West Side Story nu se poate juca nu e din cauza costurilor ridicate pe care le implică, ci din cauza unui sistem teatral-cultural total bolnav. În mod normal, ar fi fost nevoie de un producător cu experienţă în show-biz care să preia spectacolul şi să îl vândă, cu ajutorul unui sistem de marketing bine pus la punct şi toată lumea, evident, să câştige. Şi de o sală de spectacol adecvată. La noi, în loc de entertainment de calitate, avem spectacole vulgare, pe bani mulţi, de un gust îndoielnic şi care nu au nicio miză şi nici o argumentaţie solidă“, a mai spus Răzvan Mazilu.

„Un astfel de spectacol este evaziune, este entertainment, dar e şi oglinda pusă în faţa lumii, în faţa problemelor sociale de azi şi dintotdeauna, este o expresie rafinată şi spectaculoasă de sincretism teatral croit pe sensibilitatea publicului de azi”.- Răzvan Mazilu

WEST SIDE STORY

MANIFESTUL UNEI GENERAŢII

Un spectacol de Răzvan Mazilu

Bazat pe o concepţie a lui Jerome Robbins

Libretul: Arthur Laurents; Muzica: Leonard Bernstein; Versuri: Stephen Sondheim

Regia şi coregrafia producţiei originale: Jerome Robbins

Produsă pe Broadway de Robert E.Griffith şi Harold S.Prince

În colaborare cu Roger L.Stevens

Traducerea şi adaptarea: Judith State şi Maxim Onofrei

Distribuţia:

Maria: Anca Florescu / Ana Bianca Popescu / Ioana Maria Repciuc

Tony: Lucian Ionescu / Emilian Mârnea (understudy)

Anita: Aylin Cadir / Alexandra Duşa / Alina Petrică / Sânziana Tarţă

Riff: Petre Ancuța / Silviu Mircescu

Bernardo: Rareş Florin Stoica

Action: Idris Clate

Anybodys: Andrea Şovan

Chino: Gabriel Sandu

Rosalia: Daniela Tocari

A-Rab: Eugeniu Cozma

Baby John: George Albert Costea

Snowboy: Alexandru Ștefănescu

Velma: Simona Pop

Pepe: Nicholas Catianis

Doc: Constantin Cojocaru

Shrank: Ionel Mihăilescu

Krupke: Mircea Constantinescu

Glad Hand: Istvan Teglas

Îngerul: Elisa Andreea Mazilu

Dansează: Răzvan Mazilu şi Judith State

Costumele: Doina Levintza

Cu participarea extraordinară a Orchestrei Naţionale de Tineret

Direcţia muzicală: Gabriel Bebeşelea

Pregătirea muzicală: Adrian George Popescu, Mădălina Ene, Liana Mareş

Asistent regie: Alina Petrică

Asistent coregrafie: Judith State

Concept şi foto afiş: Carioca

Partener: Centrul Naţional de Artă „Tinerimea Română”

Producţie Festivalul Naţional de Teatru şi UNITER

Proiect cultural finanţat de Ministerul Culturii

Co-producător : Teatrul Odeon Bucureşti

Cu sprijinul: Teatrului Naţional „I.L.Caragiale” Bucureşti

Five`s

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508