La Editura Herald, în Colecția Quinta Essentia, a apărut volumul ”Anatomia melancoliei”, de Robert Burton. Traducător: Iustina Cojocaru.
Spre deosebire de Bacon, Burton afirmă că cea mai mare necesitate a omenirii este cunoaşterea psihologiei, nu a ştiinţei naturale. Tratatul său vast analizează în detaliu omniprezenta boală iacobină – melancolia – despre care medicina vremii considera că este provocată de un exces de bilă neagră, conform teoriei umorilor, foarte răspândită în acea perioadă. Cartea lui Robert Burton a fost publicată sub pseudonimul Democrit Junior, în 1621, şi s-a bucurat de o mare popularitate.
Mai târziu, mulţi autori au fost foarte influenţaţi de umorul, dibăcia lingvistică, erudiţia şi aspectul creativ al acestei lucrări. Samuel Johnson o consideră una dintre cărţile sale preferate şi aceasta a continuat să se numere printre lucrările favorite ale scriitorilor din secolele XX şi XXI, printre care Anthony Burgess.
*Anatomia melancoliei este considerată una dintre cele mai valoroase lucrări ale omenirii, având în vedere că se fundamentează pe un summum de întrebări şi răspunsuri generate de provocările existenţiale; astfel, volumul de faţă devine o sinteză a cunoaşterii solide a vremii, un adevărat tratat de dimensiuni enciclopedice, de cunoştinţe vaste din medicină, mitologie, literatură, istorie – un eseu filosofic cuprinzător. Copleşitoare prin vastitatea domeniilor pe care le sondează, opera lui Robert Burton se constituie într-o construcţie magnifică, unică şi valoroasă atât pentru literatură, cât şi pentru începuturile unor noi domenii ale cunoaşterii, precum psihologia, psihosociologia şi psihanaliză.
Robert Burton (1577-1640) a fost un cărturar englez care şi-a desfăşurat activitatea la Universitatea Oxford şi a devenit cunoscut datorită lucrării Anatomia melancoliei, scrisă cu intenţia manifestă de a se autovindeca prin scris de depresia care l-a afectat toată viaţă.
A trăit la Oxford, mai întâi ca elev la Colegiul Brasenose, apoi ca student la Christ Church. A studiat diverse materii. A fost numit vicar al bisericii St. Thomas din Oxford, în 1616. Burton era matematician şi se ocupa ocazional cu astrologia. Foarte mulţi scriitori care i-au urmat lui Burton au fost profund influenţaţi de tratatul său enorm, pe care criticii îl consideră „încântător”.
