Vineri, 26 februarie 2016, de la ora 19.00, în Londophone (strada Ion Zalomit nr. 2, sect. 1, București), va avea loc evenimentul ZAVERA, ediţia a IV- a, în care este invitată scriitoarea DOINA JELA. Moderatorul evenimentului, Grigore Șoitu, va realiza un interviu de douăzeci de minute cu invitata. Doina Jela va citi din volumul său recent, „Villa Margareta”, Editura Polirom, 2015, şi va răspunde întrebărilor puse de cititorii prezenţi la eveniment. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.
DOINA JELA
S-a născut in 1951. Este absolventă a Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Filologie, editoare, prozatoare, publicistă, traducătoare, autoare a unui mare numar de eseuri, cronici, recenzii, interviuri, apărute în următoarele reviste: Tomis, Arta, Amfiteatru, România literară, Contemporanul, Familia, Observator (Munchen), 22, Vatra. A fondat Asociaţia Ziariştilor Independenţi din România, filiala românească a Asociaţiei Jurnaliştilor Europeni cu sediul la Bruxelles (AEJ). A contribuit la numeroase volume colective: Vânzătorul de enigme (1993), Analele Sighet (1997, 1998, 1999, 2001, 2002), Cum era? Cam aşa… (2006), Cartea cu bunici (2007), Războiul de 30 de zile (2007).
În 1995, debutează la Editura Humanitas cu romanul non-fictiv Cazul Nichita Dumitru, răsplătit de Asociatia Internaţională a Scriitorilor şi Oamenilor de Arta Români, cu sediul la Washinghton, cu premiul de onoare pe anul 1996. În 1997, publică la Editura Polirom volumul Telejurnalul de noapte. În 1998 îi apare in colecţia „Procesul comunismului“ volumul Aceasta dragoste care ne leagă, desemnat „Cartea anului“ la Târgul internaţional de carte de la Timişoara. În 1999 îi apare, tot in colecţia „Procesul comunismului“, cartea Drumul Damascului (reeditată în 2002), iar in 2001 Lexiconul negru, unelte ale represiunii comuniste. Tot în anul 2001, regizorul Lucian Pintilie, inspirat de cartea Drumul Damascului, a realizat filmul După-amiaza unui torţionar.
A mai publicat „Afacerea Meditaţia Transcendentală” (in colab. cu Cătălin Strat şi Mihai Albu, 2004), „Ungaria 1956: revolta minţilor şi sfârşitul mitului comunist” (coord. in colab. cu Vladimir Tismăneanu, 2006), „O sută de zile cu Monica Lovinescu” (2008).
A tradus pentru Editura Humanitas „Antologia gândirii juridice” de Phillippe Maulaurie; pentru seria „Procesul comunismului“ a aceleiaşi edituri a tradus „Stalin” de Boris Souvarine, în colaborare, „Cartea neagră a comunismului”, coordonată de Stephane Courtois, „Sărută mâna pe care n-o poţi muşca” şi „O Americă înfricoşătoare” de Edward Behr şi, pentru editura Polirom, din italiană, „Omul grec” (culegere de eseuri).
În noiembrie 2015 a lansat la Târgul de carte Gaudeamus, prima sa carte de ficţiune, „Villa Margareta”, un roman la care a lucrat aproape două decenii.
