Prima ediție a Zilei Brâncuși a debutat, la Târgu Jiu, prin vernisarea unei expoziții naționale de desen ce a avut loc la Galeriile Municipale de Artă Târgu Jiu. ”Desenul post-Brâncuși” a reunit lucrările a peste 90 de artiști contemporani, membri ai Uniunii Artiștilor Plastici din România. Evenimentul a beneficiat de prezența unor importanți oameni de cultură, printre care și președintele Institutului Cultural Român, Radu Boroianu. Evenimentul face parte din programul ”140 de ani de la nașterea marelui sculptor Constantin Brâncuși”.
La sfârșitul anului 2015, ziua de naștere a lui Constantin Brâncuși, 19 februarie, a fost declarată sărbătoare națională. Legea nr. 305/2015 privind declararea zilei de 19 februarie „Ziua Brâncuşi” a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 901 din 4 decembrie 2015 şi a intrat în vigoare trei zile mai târziu. Această primă ediție a sărbătoririi a strâns la Târgu Jiu mulți iubitori de Brâncuși, oameni de cultură și factori decizionali în viața culturală a României.
Primul eveniment înscris în programul care se întinde pe trei zile a fost vernisarea expoziției ”Desenul post-Brâncuși”, la Galeriile Municipale de Artă din Târgu Jiu.
Doru Strâmbulescu, directorul Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu” a moderat întâlnirea. ”Aceast important eveniment e organizat ca avanpremieră pentru celelalte manifestări care vor avea loc la Târgu Jiu, la 140 de ani de la nașterea lui Brâncuși. O expoziție cu greutate, o expoziție pe care noi o aducem ca un omagiu marelui nostru sculptor”, a spus Strâmbulescu.
”Posteritatea lui Brâncuși înseamnă diversitate”
Criticul de artă Pavel Șușară a vorbit despre ce s-a întâmplat în desenul modern în perioada de după Brâncuși. ”Sunt extrem de bine pregătit să vorbesc despre această expoziție pentru că sunt în situația gradului zero al scriiturii. Atunci când nu e nimic pe o coală albă, potențialul e maxim. Eu, nevăzând expoziția până acum, pot să vorbesc cu maximă competență. Pot să o fac și așa, în necunoștință de cauză, deși nu chiar în necunoștință pentru că eu cam știu ce s-a întâmplat cu desenul în perioada de după Brâncuși. Acum e de văzut ce și-au propus organizatorii prin această sintagmă. Se referă la posteritatea lui Brâncuși sau la o continuitate a fenomenului în relație cu Constantin Brâncuși? Indiferent la ce s-au gândit ei, poate fi văzut cu mare ușurință și nu pare deloc un eveniment monoton, care se înscrie într-o anumită direcție. Mai ales că vorbim despre desen în relație cu Brâncuși. De fapt, noi vorbim despre o nișă a desenului, pentru că desenul de sculptor, ca și desenul de pictor sau de artist decorativ este un episod în desfășurarea carierei. Singurii care mizează exclusiv pe desen și pentru care desenul înseamnă chiar rațiunea lor de a fi sunt doar graficieni. Foarte multă vreme desenul a fost un fel de preambul, de antecameră a operei, nu a fost propria lui finalitate. Deci dacă vorbim de desenul lui Brâncuși, vorbim de un desen pregătitor, dacă vorbim de desenul lui Mircia Dumitrescu, vorbim despre desenul ca finalitate, despre o operă în sine. Aici avem toate secvențele post-brâncușiene.
Posteritatea lui Brâncuși înseamnă diversitate, foarte multă libertate. El a eliberat sculptura și de teroarea gravitației, și de figurativism, și de crispările funerare, așa cum a fost multă vreme definită”, a spus Pavel șușară în deschiderea expoziției ”Desenul post-Brâncuși”.
Prezent, de asemenea, la eveniment, reprezentând autoritatea locală, viceprimarul municipiului Târgu Jiu, Adrian Tudor, a declarat susținerea primăriei în această sărbătorire a operei și personalității lui Brâncuși, precum și încântarea în ceea ce privește calitatea acestui prim eveniment din program. ”Inițiatorii acestui proiect au făcut un lucru deosebit. Pentru o lună de zile târgujienii vor vedea o expoziție cu adevărat de ținută”, a spus Tudor.
Încurajarea creativității
Președintele Institutului Cultural Român, Radu Boroianu, este prezent la Târgu Jiu pentru a participa la ”Colocviile Brâncuși”, care vor avea loc vineri, 19 februarie 2016, de la ora 10.00. Boroianu a vorbit, însă, și în deschiderea expoziției ”Desenul post-Brâncuși. ”Este rară și începe să devină și mai rară, din păcate, în învățământul artistic românesc preocuparea pentru desen. Desenul e totuși una din formele obligatorii a dezvoltării unui artist, eu îi zic după denumirea veche artist plastic, pentru că astăzi se numește artist vizual. E important că se dedică o zonă națională unei mari personalitîți a creativității și culturii române. Personal, mi-aș dori ca fiecare zi a anului să fie dedicată unei asemena personalități, din orice domeniu al creativității, nu numai din cel artistic. Pentru că dacă există o valoare perenă românească, aceea e reprezentată de această creativitate extraordinară. De multe ori nu am fost atenți la ea. De multe nu am fost atenți, i-am lăsat, ba chiar i-am împins de la spate pe acești creativi, să plece din România și nu aș zice că a fost spre binele României. Brâncuși este unul dintre numele colosale, care a marcat prin ceea ce a gândit și făcut întreaga artă a secolului XX și cea a zilelor noastre”, a declarat Boroianu.
Președintele filialei Târgu Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România, pictorul Vasile Fuiorea, a vorbit despre permanentizarea organizării acestui eveniment, ”Desenul post-Brâncuși”, și a dat citire numele câtorva dintre artiștii prezenți pe simeze la această primă ediție. ”Vrem să permanentizăm acest concept, ”Desenul post-Brâncuși”, să facem în fiecare an, în această dată, la Galeriile Municipale din Târgu Jiu. Se cuvine să numim artiștii, printre care George Apostu, Sava Stoianov, Constantin Popovici, Florin Isuf, Mihai Păcurar, Vlad Ciobanu, Darie Dup, Aurel Bulacu, Aurel Vlad, Ile Ștef, Mihai Țopescu, Valer Neag, Cristian Sida, Vasile Fuiorea, Gabriel Kelemen, Cătălin Geană, Daniel Semenescu, Daniel Șerban, Cristina Ploscariu, Florin Gheorghiu, Iliana Gheorghiu, Gheorghe Plăveți, Romana Țopescu, Dragoș Bădița, Petru Birău, Armand Landh, Georgiana Brandt, Gabriela Cristu Sgarbură, Adrian Bândea, Ioana Palmar, Ileana Ștefănescu, Ștefan Strâmtu, Bogdan Epure, Ioana Avram, Dorina Ștefan, Gabriel Giodea, Valentin Boboc, Ilina Schileru, și să mulțumim și oamenilor care au dat lucrări din colecțiile lor personale pentru a fi expuse aici, și îl amintesc pe Vlad Ciobanu. Mulțumesc artiștilor care au trimis lucrări, 120 de artiști, din care 93 au intrat în expoziție. Mulțumim și Universității Constantin Brâncuși, care a tipărit catalogul expoziției”.
Artistul gorjean Mihai Țopescu a fost și el sărbătorit, într-un scurt moment, cu ocazia apropierii zilei sale de naștere. ”Avem un bun prieten și un mare artist la Târgu Jiu, care zilele acestea împlinește o anumită vârstă. Vreau să-i urez la mulți ani lui Mihai Țopescu și pentru că vrem să știe că Centrul Brâncuși se gândește la el îi oferim, ca semn de recunoștință pentru tot ceea ce face el pentru arta românească și pentru Brâncuși în mod special, o mică atenție din partea noastră”. (Doru Strâmbulescu)
Evenimentele continuă vineri și sâmbătă, la Târgu Jiu și Hobița,
Organizatori: Consiliul Local și Primăria Municipiului Târgu Jiu, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovarea „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu, Consiliul Județean Gorj, Institutul Cultural Român, Universitatea „Constantin Brâncuși”, Filiala Târgu Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România.
Parteneri: Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, Primăria Peștișani, Școala Populară de Artă Târgu Jiu, Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu” din Târgu Jiu, Centrul de Excelență de la Colegiul Național Tudor Vladimirescu, Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj.
Dorina CIOPLEA
