Miercuri, 27 ianuarie 2016, ora 13.00, în Sala de Arte a Bibliotecii Bucovinei, Consiliul Judeţean Suceava, Biblioteca Bucovinei “I.G.Sbiera”, Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” şi Colegiul Tehnic “Samuil Isopescu” organizează manifestarea AUSCHWITZ, dedicată Zilei Internaţionale pentru Comemorarea Victimelor Holocaustului. Va fi vernisată o expoziţie de carte, artă şi documente, va fi proiectat un film documentar producţie BBC iar scriitoarea Angela FURTUNĂ, organizatoarea începând din 2005 a proiectului, va susţine o conferinţă despre moşteniri, martori şi mărturii post-totalitare, arhive şi pedagogia memoriei.
Ziua de 27 ianuarie pentru această comemorare a fost decisă prin Rezoluţia Adunării Generale a Naţiunilor Unite numărul 60/7 din 1 noiembrie 2005, adoptată la a 42-a şedinţă plenară. La 24 ianuarie 2005, în cadrul unei şedinţe speciale, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a marcat a 60-a aniversare a eliberării lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului care a avut ca rezultat uciderea a 6 milioane de evrei europeni şi a milioane de persoane de alte naţionalităţi de către regimul nazist german.
27 ianuarie este data la care, în 1945, cel mai mare lagăr nazist de exterminare de la Auschwitz-Birkenau (astăzi în Polonia) a fost eliberat de armata sovietică.
Înainte de rezoluţia 60/7, se instituiseră zile naţionale de comemorare a Holocaustului şi în alte ţări, cum ar fi Der Tag des Gedenkens an die Opfer des Nationalsozialismus (Ziua Comemorării Victimelor Naţional-Socialismului) în Germania, stabilită printr-un decret al Preşedintelui Germaniei Roman Herzog la 3 ianuarie 1996. Din 2001, 27 ianuarie fusese şi Ziua Holocaustului în Regatul Unit.
Din luna martie a acestui an, România preia Preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului, fiind desemnată de ceilalţi 31 de membri ai Alianţei.
Alianţa Internaţională pentru Memoria Holocaustului (International Holocaust and Remembrance Alliance/IHRA) este o organizaţie inter-guvernamentală, creată în 1998, la iniţiativa premierului suedez Göran Persson. Obiectivul IHRA este de a încuraja activităţi legate de promovarea educaţiei, comemorării şi cercetării Holocaustului în statele membre, dar şi în alte ţări interesate, precum şi de a asigura sprijinul politic necesar în vederea materializării acestora. State membre: Argentina, Austria, Belgia, Canada, Croaţia, Republica Cehă, Danemarca, Elveţia, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Israel, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Spania, Suedia, SUA, Ungaria, Serbia, Irlanda, Slovenia.
Anterior, în octombrie 2003, a fost lansată Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului din România. Componenţa Comisiei a inclus cercetători din România, SUA, Israel şi Germania. Profesorul Elie Wiesel, laureat al premiului Nobel pentru Pace, a fost desemnat preşedintele Comisiei.
În noiembrie 2004 a fost prezentat la Bucureşti Raportul Final elaborat de Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului din România, ale cărui recomandări s-au concretizat în principal prin înfiinţarea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” şi prin completarea manualelor şcolare de istorie conform concluziilor Raportului Final, pentru a aborda şi problematica Holocaustului. Au fost introduse, totodată, cursuri opţionale de studiere a istoriei Holocaustului şi a fost publicat un manual privind istoria Holocaustului din România. Institutul „Elie Wiesel” are drept obiective culegerea, arhivarea, cercetarea şi publicarea documentelor referitoare la Holocaustul din România, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, rezolvarea unor probleme specifice, precum şi activităţi educaţionale privind Holocaustul. În ciuda eforturilor depuse, mai sunt încă multe de făcut prin educaţie pentru combaterea antisemitismului şi altor forme de ură şi xenofobie, precum şi a formelor de negaţionism şi extremism.
Afişul proiectului sucevean din 2016 este realizat, şi în acest an, în colaborare cu ilustrul artist plastic român de recunoaştere internaţională, azi trăitor la Paris, Devis Grebu. Braţul uman reprezentând în afiş speranţa şi respectul faţă de victimele Holocaustului poartă numărul inscripţionat la Auschwitz pe braţul unei rude foarte apropiate a artistului, care a pierit în camera de gazare. În Bucovina, au supravieţuit Holocaustului organizat de regimul Antonescu în Transnistria câţiva mari artişti, ca Norman Manea, Arnold Daghani, Aharon Appelfeld, Paul Celan, Dan Pagis, şi tot aici au existat şi români recunoscuţi la Yad Vashem ca Drepţi între popoare – Hasid Umot HaOlam, pentru că au salvat de la deportare evrei cu preţul vieţii şi al riscurilor de excluziune socială, între care Traian Popovici (supranumit Schindler de Cernăuţi) sau Simion Hîj.
„Deportarea, cu întreg cortegiul ei de suferinţe pentru proscrişi, cu îngenuncherea sentimentelor de omenie, de echitate, cu abrutizarea întregului aparat de militari şi funcţionari, ne-a coborât în respectul popoarelor civilizate şi ne-a înfierat în istorie cu dangaua barbarismului„(Traian POPOVICI, primar al Cernăuţiului 1941-1942, Drept între popoare la Yad Vashem).
Angela FURTUNĂ, Coordonator de proiect
Gheorghe-Gabriel CĂRĂBUŞ, Managerul Bibliotecii Bucovinei
