“Existenţa prin cultură. Represiune, colaboraţionism şi rezistenţă intelectuală sub regimul comunist”, un nou volum sub semnătura profesorului Gabriel Andreescu, a apărut în colecţia „Plural M” a Editurii Polirom şi este disponibil din această săptămînă în librăriile din ţară şi pe www.polirom.ro.
Pornind de la ideea că promovarea excesivă a trecutului poate paraliza o societate prin deturnarea energiilor ei vitale, Gabriel Andreescu consideră că pentru eliberarea din această formă de captivitate este necesară epuizarea temelor încă ambigue privitoare la istoria recentă. Cu o astfel de motivaţie, a dus la capăt cea mai elaborată cercetare asupra subiectului rezistenţei prin cultură, pe care îl reformulează în termenii mai generoşi ai „existenţei prin cultură”.
În volum sînt deconstruite cîteva clişee, începînd cu punerea în opoziţie a colaboraţionismului cu devotamentul pentru excelenţa intelectuală, din perspective care regîndesc imaginea despre experienţa umană în comunism.
În căutarea „nişelor culturale ale existenţei”, Gabriel Andreescu reconstituie pe baza documentelor de arhivă şi poveştile de viaţă ale unor oameni care au ajuns să se confrunte cu agenţii represiunii. Explorînd cazuri reprezentative (Ştefan Aug. Doinaş, Mircea Iorgulescu, Nicolae Balotă etc.), Existenţa prin cultură se doreşte nu doar o pledoarie în „procesul” făcut astăzi unor reprezentanţi ai culturii române care nu mai pot să se apere, ci şi un ghid despre ce înseamnă „să trăieşti frumos” în vremuri potrivnice.
Din cuprins:
Opinii, noţiuni şi idei despre rezistenţa prin cultură şi colaboraţionism • Dorin Tudoran: predictibilitatea personalităţilor accentuate • Mircea Dinescu: „boem şi calculat” • Constantin Noica: patosul cultural • Expresia stilistică a unui proiect politic colectiv. Grupul de Acţiune Banat • Împlinirea colectivă a reveriilor individualizate. Şcoala de la Păltiniş • Cazul Ştefan Aug. Doinaş şi denaturarea sensului Memoriei
Gabriel Andreescu este profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative. A militat pentru respectarea drepturilor omului încă din perioada comunistă, fiind unul dintre disidenţii care s‑au opus deschis lui Ceauşescu şi regimului său autoritar. Din 1990 a iniţiat mai multe organizaţii nonguvernamentale, printre care Comitetul Helsinki Român, Centrul de Studii Internaţionale, Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă. Este director al Noii Reviste de Drepturile Omului.
De acelaşi autor, la Editura Polirom au mai apărut: Solidaritatea alergătorilor de cursă lungă (1998); Locurile unde se construieşte Europa. Adrian Severin în dialog cu Gabriel Andreescu (2000); Ruleta. Români şi maghiari, 1990‑2000 (2001); Naţiuni şi minorităţi (2004); Reprimarea mişcării yoga în anii ’80 (2008); L‑am urît pe Ceauşescu. Ani, oameni, disidenţă (2009); Cărturari, opozanţi şi documente. Manipularea Arhivei Securităţii (2013); MISA. Radiografia unei represiuni (2013). A editat, tot la Editura Polirom, Naţionalişti, antinaţionalişti. O polemică în publicistica românească (1996), Problema transilvană (în colab. cu Gusztáv Molnár, 1999), Ultimul deceniu comunist. Scrisori către Radio Europa Liberă, vol. I: 1979‑1985 (în colab. cu Mihnea Berindei, 2010) şi Ultimul deceniu comunist. Scrisori către Radio Europa Liberă, vol. II: 1986‑1989 (în colab. cu Mihnea Berindei, 2014). Este coautor, alături de Miklós Bakk, Lucian Bojin şi Valentin Constantin, al volumului Comentarii la Constituţia României (2010).
