Vineri, 11 decembrie 2015, începând cu ora 16:30, la Cetatea Artelor din strada Henri Coandă nr. 38, București, va avea loc dezbaterea „De la stradă la ansambluri rezidențiale. Opt ipostaze ale locuirii în Bucureștiul contemporan”.
Asociația VIRA anunță lansarea rezultatelor cercetării multidisciplinare realizată în cadrul proiectului „Case Vii. Diversitatea culturală a spațiilor de locuit din București și împrejurimi”. Casele și oamenii din spatele ușilor, resorturile de ordin cultural, social și economic care își pun amprenta asupra experienței de locuire, au reprezentat direcțiile de analiză ale echipei extinse de cercetare.
Subiectul locuirii în Capitală a fost abordat prin prisma a opt tipologii și, în special, a particularităților acestora: căminele și chiria, casa în credit, apartamente din blocurile construite în perioada socialistă, ansamblurile rezidențiale, spațiile de locuit din zona periurbană din proximitatea Bucureștiului, fostele case naționalizate și cazul persoanelor evacuate, locuințele din zone de tip „ghetou” și persoanele fără adăpost.
Cercetarea „De la stradă la ansambluri rezidențiale. Opt ipostaze ale locuirii în Bucureștiul contemporan” scoate în evidență influența majoră pe care statutul de proprietar continuă să îl aibă asupra experienței de locuire. Deținerea unei locuințe este asociată cu stabilitatea, securitatea și este, în același timp, o investiție. Acesta este și unul dintre motivele pentru care statutul de chiriaș e perceput ca fiind unul vulnerabil, atât în raport cu proprietarii, cât și în raport cu propriile așteptări. În ceea ce privește locuirea în rate, o constantă a acesteia este dată de noțiunea de compromis pe care viitorii proprietari o resimt prin alegerea unei zone și unui anumit tip de locuință, prin adoptarea unui stil de viață mai cumpătat și prioritizarea creditului.
Rezultatele studiului prezintă și standardul aspirațional în privința căminului visat: locuința individuală sau, altfel spus, „casa pe pământ”, diferită însă de locuința rurală tradițională. Studiul de caz ce prezintă specificul locuirii în zona periurbană a Capitalei – comuna Chiajna, județul Ilfov – abordează transformările prin care trec locatarii, locuințele lor dar și localitatea per ansamblu. Dintr-un spațiu eminamente agricol acesta devine, treptat, unul construit, căpătând caracteristicile celui urban.
****
Cercetarea „De la stradă la ansambluri rezidențiale. Opt ipostaze ale locuirii în Bucureștiul contemporan” a fost realizată în cadrul proiectului „Case Vii. Diversitatea culturală a spațiilor de locuit din București și împrejurimi”, finanțat printr-un Grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul României în cadrul programul PA17/RO 13 Promovarea Diversității în Cultură și Artă din cadrul Patrimoniului Cultural European.
Promotor proiect: Asociaţia VIRA
Parteneri proiect: Asociaţia MAIE şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român
****
Evenimentul este inclus în cadrul conferinţei „Caleidoscop. Perspective interdisciplinare asupra spaţiilor alternative”, desfăşurat în perioada 10-11 decembrie şi organizat de echipa Caleidoscop în parteneriat cu Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din Bucureşti.