Romanul “Rugul”, de György Dragomán, a apărut în colecția „Biblioteca Polirom”, și în ediție digitală, traducere din limba maghiară de Ildikó Gábos-Foarţă.
În urmă cu aproape un deceniu, prin Regele alb, cititorul lua contact cu o carte de mare succes, tradusă în toată lumea. Acum György Dragomán revine cu un roman plasat în acelaşi spaţiu transilvănean cvasificţional, o saga de familie ce reprezintă şi un tablou istoric contemporan: Rugul, un roman gotic al zilelor noastre, fascinant şi tulburător.
O adolescentă pe nume Emma, rămasă orfană în urma unui accident, este crescută de bunica ei, o bătrînă cu un trecut învăluit în taine. Bunica o învaţă să descopere magia cotidiană, precum şi propriile-i puteri latente.
Emma îşi trăieşte şi povesteşte ultimele momente ale copilăriei şi primele iubiri adolescentine într-un burg transilvănean din 1990, o lume ce îşi caută echilibrul după căderea regimului comunist şi moartea „comandantului suprem”.
Faptul că întreaga poveste este văzută de o fetiţă în prag de maturizare îi conferă un farmec aparte: prin prezenţa supranaturalului, a unor ritualuri bizare, cu tentă fantastică, Rugul glisează imperceptibil spre realismul magic, iar ecourile trecutului, evocate în poveşti paralele, leagă destinele personajelor de o istorie adesea atroce.
„Ceea ce vezi cînd eşti copil şi adolescent îţi influenţează puternic personalitatea. Pentru mine a fost un exerciţiu neobişnuit să încerc să-mi amintesc şi să pun pe hîrtie tot ce am văzut în oraşul acela… În Rugul analizez ce se întîmplă cu noi atunci cînd ne cucerim libertatea. Mai mult, un adolescent percepe mult mai acut o astfel de problemă, pentru că ea e strîns legată de căutarea propriei identităţi. Emma vrea să afle cine e ea, care e trecutul ei şi unde se ascunde acea libertate.” (György Dragomán)
„Ce legătură este între copilărie, vrăjitorie și comunism? Poate nimic în afara celui mai fin și talentat prozator maghiar al momentului. Prima lui carte după Regele alb. ” (Bogdan-Alexandru Stănescu)
„Rugul e un roman cu trucuri şi capcane, un rug al cărui jar e greu de stins. Te tulbură, te pune pe gînduri, te rumegă între măsele, apoi te scuipă pe podea.” (Könyvesblog)
„Pesemne că György Dragomán face apel la un soi de magie, căci reuşeşte să ne determine nu numai s-o «citim» pe Emma, ci şi să-i percepem universul prin toate simţurile noastre. Ne familiarizăm cu mirosurile, gusturile, obiectele care o înconjoară, cu amintirile pe care i le evocă acestea. Cu alte cuvinte, ne afundăm atît de mult în realitatea ei senzorială şi în reflecţiile legate de aceasta, încît în cele din urmă am putea ajunge să credem că «Emma sunt eu!».” (Jelenkor)
Carte recomandată de Bookblog.ro
György Dragomán este unul dintre cei mai apreciaţi şi mai traduşi scriitori maghiari contemporani. Născut în 1973 la Tîrgu Mureş, viitorul prozator s-a stabilit în 1988 în Ungaria, împreună cu familia. A studiat filosofia şi literatura engleză la ELTE, în Budapesta, şi a lucrat la o teză de doctorat despre proza lui Samuel Beckett, traducînd în acelaşi timp din operele lui Beckett, James Joyce, Ian McEwan, Irvine Welsh. Dragomán a debutat în 2002 cu volumul A pusztítás könyve (Cartea desfacerii), care a primit premiul Sándor Bródy, urmat în 2003 de piesa de teatru Nihil şi în 2005 de romanul A fehér király (Regele alb, Polirom, 2008). Regele alb a fost distins în Ungaria cu premiile Tibor Déry şi Sándor Márai şi a fost tradus în peste treizeci de limbi, în prezent existînd şi un proiect de ecranizare a cărţii în Marea Britanie. În 2007, ICR Budapesta i-a decernat autorului Premiul de excelență culturală. În 2011 lui György Dragomán i se acordă premiul literar Jan Michalski pentru acelaşi roman. În 2014 prozatorul publică romanul Máglya (Rugul), care se bucură de un succes instantaneu în Ungaria şi este în curs de traducere în Statele Unite, Olanda, Germania, confirmînd valoarea unui autor cu o viziune şi un stil ce au cucerit deja un public larg.
Colecția „Biblioteca Polirom” numără pînă în prezent peste 1.000 de titluri și este coordonată de Bogdan-Alexandru Stănescu.
În pregătire:
Natsuo Kirino, Insula Tokyo
Milena Busquets, Pînă și asta va trece
Brooke Davis, Obiecte pierdute
Jean Mattern, Septembrie
