În Colecția Alter Ego a Editurii Herald, a apărut volumul ”S-au făcut greșeli (dar nu de către mine) – de ce justificăm credințe ridicole, decizii proaste și fapte distructive”, de Carol Tavris și Elliot Aronson. Traducător: Călin Cotoiu.
De ce oamenii evită responsabilitatea atunci când lucrurile se destramă? De ce figurile publice nu îşi recunosc greşelile? De ce există toate acele nesfârşite certuri aprinse despre cine are dreptate? De ce putem vedea ipocrizia altora, dar nu şi pe a noastră? Suntem oare cu toţii mincinoşi sau chiar credem poveştile pe care le spunem?
În această carte, renumiţii psihologi sociali Carol Tavris şi Elliot Aronson ne arată într-un mod convingător cum funcţionează mecanismul de autojustificare al creierului. Atunci când greşim, trebuie să potolim disonanţa cognitivă care afectează impresia bună pe care o avem despre noi înşine. Şi astfel, creăm ficţiuni care ne absolvă de responsabilitate, refăcându-ne credinţa că suntem deştepţi, morali şi drepţi – o credinţă ce ne menţine de multe ori pe o cale prostească, imorală şi nedreaptă.
Bazându-se pe zeci de ani de cercetare şi scrisă într-un limbaj viu şi accesibil, ”S-au făcut greşeli (dar nu de către mine)” oferă o explicaţie fascinantă a autoamăgirii – cum funcţionează, relele pe care le poate produce şi cum o putem depăşi.
Carol Tavris este specialistă în psihologie socială şi scriitoare, iar activităţile ei se axează pe promovarea ştiinţei psihologice şi a gândirii critice, în vederea îmbunătăţirii vieţii umane. Pe lângă ”S-au făcut greşeli (dar nu de către mine)”, Tavris a mai publicat volumul de referinţă intitulat ”Anger: The Misunderstood Emotion” (1983), care aruncă o privire critică asupra noţiunilor nevalidate referitoare la caracterul inevitabil al mâniei şi la nevoia de a o „ventila”, propunând moduri prin care mania poate fi exprimată în mod constructiv. Tavris este, de asemenea, autoarea cărţii ”The Mismeasure of Woman: Why women are not the better sex, the inferior sex, or the opposite sex” (1992), premiată de American Association for Applied and Preventive Psychology. A scris sute de eseuri şi recenzii de carte pe subiecte care abordează ştiinţa psihologică şi este un vorbitor foarte apreciat, adresându-se grupurilor din diverse ţări. Este membru al American Psychological Association şi al Association for Psychological Science, precum şi membru al consiliului editorial al revistei APS, Psychological Science in the Public Interest.
Elliot Aronson este psiholog şi profesor la Universitatea din California, Santa Cruz, şi la Universitatea Stanford. Anterior, a predat la Harvard, la Universitatea din Texas şi la Universitatea din Minnesota. Este autorul a 22 de cărţi, printre care ”The Social Animal” (1972), ”Age of Propaganda” (2001, scrisă în colaborare cu Anthony Pratkanis), ”Nobody Left to Hate” (2000), ”The Adventures of Ruthie and a Little Boy Named Grandpa” (2005, în colaborare cu nepoata sa de 7 ani, Ruth Aronson).
Aronson este singura persoană din istoria de 120 de ani a American Psychological Association care a fost distinsă cu toate cele trei premii importante pe care această organizaţie le acordă. În 1981, a fost numit Profesorul Anului de către Consiliul pentru Progresul şi Susţinerea Educaţiei.
Printre alte distincţii, Aronson a primit Premiul Gordon Allport pentru contribuţiile aduse la armonia interrasială şi Premiul William James pentru întreaga activitate, oferit de Association for Psychological Science (2007). Recent, colegii săi l-au numit unul dintre cei mai influenţi 100 de psihologi ai secolului al XX-lea. A fost ales membru al American Academy of Arts and Sciences şi a fost preşedinte al Society of Personality and Social Psychology şi al Western Psychological Association.
