În colecţia „Biblioteca de Literatură Cipriotă” a Editurii Meronia a apărut de curând o nouă ediţie bilingvă de lirică cipriotă: ”Vasilis Mihailidis- Antologie poetică”. Cuvânt-înainte: Mihalis PIERIS . Traducere: Elena LAZĂR şi Jana BALACCIU MATEI . Tabel cronologic: Elena LAZĂR.
Vasilis Mihailidis (1849-1918), poetul naţional cipriot, supranumit şi “Mistral al Ciprului”, care ocupă în istoria literaturii cipriote locul pe care Mihai Eminescu îl ocupă în literatura română şi Dionysios Solomos, Andreas Kalvos şi Kostis Palamas în cea greacă, este prima dată prezentat în afara graniţelor cu o amplă selecţie care ilustrează evoluţia liricii sale de la primele încercări la capodoperele care i-au înscris numele în Panteonul literar neoelen [compoziţiile Fata din Chios la Limasol, 9 Iulie 1821 în Nicosia (Cipru), Zâna].. În prefaţa sa, intitulată „Nedreptate” istorică şi tragedie antică. Reflecţii despre poezia lui Vasilis Mihailidis, profesorul Mihalis Pieris de la Universitatea din Nicosia fixează locul lui Mihailidis între „cei mai importanţi poeţi greci de la sfârşitul secolului 19 şi începutul veacului următor”. „Cea mai valoroasă parte a creaţiei lui (cea în dialect cipriot)” – continuă prefaţatorul – „este rodul unui dialog creator cu tragicii antici, imnografia bizantină, cântecul popular acritic şi medieval, poemele cipriote ale Renaşterii, poezia cretană la apogeu (îndeosebi romanul în versuri Erotocritul şi tragedia Erofili), Rigas Velestinlis, Dionysios Solomos şi Aristotelis Valaoritis”.
Eroul poemului 9 Iulie 1821 în Nicosia (Cipru) sau Cântecul lui Kyprianos – „o operă cu ambiţii de dramă atent structurată pe baza concepţiilor neoclasice despre tragedia greacă antică” (M. Pieris) – este nimeni altul decât ieromonahul Kyprianos (1756-1821), cu studii la Academia Domnească din Iaşi, preot paroh al bisericii domneşti din capitala Moldovei, unde a trăit 18 ani, ales la întoarcerea în patrie arhiepiscop. Sfârşitul eroic al Arhiepiscopului Kyprianos este sursă de inspiraţie generoasă pentru Vasilis Mihailidis în acest epos alcătuit din 560 de versuri decapentasilabice, devenit un adevărat manifest naţional şi opera cea mai îndrăgită a literaturii cipriote.
Este prima dată când creaţii în dialect cipriot (un adevărat tezaur lingvistic, ce salvează cuvinte şi expresii din diverse etape ale limbii greceşti, mergând până la Homer) sunt transpuse în limba română. Traducerea din opera unui poet de la hotarul dintre veacurile 19 şi 20, care recurge la toată gama de ritmuri şi rime agreate de cititorii epocii lui, a constituit un adevărat pariu pentru semnatarele ei.
Un amplu tabel cronologic care fixează reperele principale ale vieţii şi operei lui Mihailidis, ca şi corpusul de referinţe aparţinând unor reputaţi critici şi istorici literari ciprioţi, greci şi străini, înlesnesc iniţierea cititorului român în opera bardului din Limasol, care a reuşit să exploateze ca nimeni altul virtuţile dialectului cipriot.
Ediţia a apărut cu sprijinul Serviciilor Culturale din cadrul Ministerului cipriot al Educaţiei şi Culturii.
În colecţia „Biblioteca de Literatură Cipriotă”, inaugurată în 1999, au fost publicate până în prezent cărţi ale unor prozatori renumiţi (Yannis Katsouris, Panos Ioannidis, Niki Marangou), Istoria Ciprului de Katia Hadjidemetriou (ajunsă în 2011 la a doua ediţie), o ediţie bilingvă a unuia dintre cei mai importanţi poeţi, Kostas Montis, ca şi antologia, tot bilingvă, Simfonia cipriotă.
