În trenul pornit din Gara de Nord către Botoşani, l-am întâlnit la un moment dat, cu mare bucurie şi surpriză pe poetul Marian Drăghici. ,,Ce faci, poete?” ,,Merg la Zilele Eminescu…” Aveam acelaşi drum şi aceeaşi destinaţie. Prin urmare, discuţiile despre Eminescu, poeţi, poezie, lumea literară, prieteni prezenţi sau plecaţi au început de pe la Bacău. Intrasem cu drag, în atmosfera timpului ce avea să vină. În seara aceea, în centrul istoric al Botoşaniului, în faţa Bisericii ,,Uspenia”, s-a desfăşurat ”Salonul stradal al cărţii de poezie”. Standuri de carte, prezentări de reviste, autografe şi un splendid recital al poeţilor invitaţi, din toată ţara. Moderată de poetul Gellu Dorian, seara cu poeme rostite frumos, cald ca pâinea rumenită în cuvinte, a fost adiată de lumină blândă şi binefăcătoare. Se respira odată cu poezia, prietenia. Ioan Mureşan, Ioan Es. Pop, Adrian Alui Gheorghe, Liviu Ioan Stoiciu, Casian Maria Spiridon, Marius Chelaru, George Vulturescu, Carmen Veronica Steiciuc, Nicolae Corlat, Nicolae Sava, Lucian Vasiliu, Nicolae Tzone, daniel Corbu, Sterian Vicol, Christian W. Schenk, Valentin Talpalaru, Vasile Spiridon. Îmi cer iertare celor care pe care nu mi-i amintesc acum, în goana tastaturii, dar au fost prezenţi şi au citit din poemele proprii. ”Poeţi români la Eminescu acasă” a fost numit acest crâmpei de artă şi viaţă, în care, pentru două ore, la Botoşani, armele au tăcut şi îngerii au zâmbit.
Maraton literar în amfiteatrul ,,Laurenţiu Ulici”
La Memorialul ,,Ipoteşti”, din comuna ,,Mihai Eminescu”, spaţiu de har şi miracol al naturii, a doua zi, dimineaţa, a avut loc o slujbă de pomenire a Poetului, în Biserica ,,Sfinţii arhangheli Mihail şi Gavril”. O biserică a satului, aflată chiar în interiorul Memorialului, în care sfinţii pictaţi au aurele negre iar mihai Eminescu este reprezentat în culori, în mărime naturală.
Au urmat lansări de carte, prezentarea editurilor şi revistelor literare invitate, decernarea premiilor Concursului Naţional de poezie şi interpretare critică a Operei Eminesciene ”Porni Luceafărul”, ediţia a XXXIV a, recitalul poeţilor laureaţi. Dintre sărbătorile literare desfăşurate atunci, acolo, amintim: lansarea ”Jurnalului Junimii”, ediţie facsimilată prezentată de dr. Valentin Coşereanu şi dr. Valy Ceia, lansarea volumului ”Ipoteşti sau realitatea poeziei”, autor Valentin Coşereanu, colecţia ”Eminesciana” a Editurii Junimea din Iaşi, prezentată de dr. Pompiliu Crăciunescu. Un maraton literar de cea mai bună calitate, găzduit de superbul amfiteatru ,,Laurenţiu Ulici”.
,,Zilele Eminescu” din acest an au continuat la Suceava şi Putna. Unii dintre noi s-au întors în oraşele lor, înainte de aceste călătorii frumoase, pline de sens şi semnificaţie culturală. Dar atât cât am avut şansa să fim, cu toţii, laolaltă, ne-am bucurat intens de clipa cea repede care tocmai trecea, odată cu noi. Eminescu ne dăruia bucurii şi lumea vibra nobil, a poezie.
Forţa poeziei în parfum de tei
Când am revenit pentru ultima mea seară din această poveste, la Ipoteşti, eram aproape singură. Cum spuneam, cea mai mare parte a scriitorilor invitaţi şi-au continuat traseul literar, spre alte destinaţii. Singurătatea într-o imensitate de verde, într-o beţie de parfum de tei, singurătatea în proximitatea lui Eminescu este un dar nesperat. Le mulţumesc din suflet, celor care m-au invitat, prietenilor dragi, Relu Oneagă şi Mihaela Aniţului, domnului director al Memorialului, Daniel Tupiluş. Datorită acestui gest, am avut încă o şansă de a mă bucura de partea frumoasă a lumii literare, a solidarităţii, a forţei poeziei. Vorba lui Nichita Stănescu: ,,Poetul nu are mulţi prieteni, în schimb are nenumăraţi”.
Noaptea târziu, ca de fiecare dată la Ipoteşti, am ridicat fruntea către cer. Luceafărul era acolo. Trimitea raze de minune şi splendoare peste tăcerea dintre cuvinte. Şi peste ediţia 2015, a Zilelor Eminescu.
Clara MĂRGINEANU
