spot_img

Proiecție de filme românești în deschiderea Conferinței de Studii Românești

În perioada 16-19 iunie 2015, va avea loc la București cea de-a VII-a ediție a Conferinței de Studii Românești, eveniment organizat de Societatea de Studii Românești (SRS – Society for Romanian Studies) și Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Universității Bucureşti, în parteneriat cu Institutul Cultural Român și Școala Naţională de Studii Politice și Administrative. În deschiderea Conferinței, Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru nr. 38) va găzdui marţi, 16 iunie 2015, ora 16.00, proiecția documentarului ”Searching for Maxy” (”În căutarea lui Maxy”), regia Lee Dragu, și a lungmetrajului ”Poarta Albă”, regia Nicolae Mărgineanu. Proiecția filmelor va fi urmată de discuții cu publicul, moderate de prof. univ. Irina Livezeanu (Universitatea din Pittsburgh). Regizorul Nicolae Mărgineanu va fi prezent la ICR pentru o sesiune de întrebări și răspunsuri. Accesul publicului este liber.


Filmul de prezentare a artistului român M.H. Maxy (1895-1971) documentează retrospectivele de la Kunsthal Museum din Olanda şi Bauhaus Archiv din Germania. Povestit prin ochii strănepotului artistului, Lee Dragu, filmul porneşte pe urmele lui Maxy prin Berlin, unde acesta era, în 1922, elev al şcolii lui Arthur Segal, până la proiectul de construire a unui Muzeu Bauhaus în Dessau. Dacă unii dintre contemporanii lui Maxy s-au afirmat după emigrare, Maxy a rămas în ţara natală. Documentarul îşi propune să ridice cortina care l-a menţinut necunoscut în afara României, printr-o prezentare antrenantă a câtorva dintre lucrările artistului, precum şi să încurajeze cercetarea şi discursul academic pe această temă.

Născut la Bucureşti, Lee Dragu a emigrat în SUA pe când era copil. Absolvent al Facultăţii de film din cadrul Universităţii Iowa, lucrează în domeniul industriei de film de 35 de ani, fiind nominalizat de două ori al Golden Reel Award al Motion Picture Sound Editors Society. A colaborat la mai multe filme şi seriale de televiziune.

Lungmetrajul ”Poarta Albă”, realizat de Nicolae Mărgineanu în 2014, prezintă experința a doi tineri care ajung, în anii ’50, într-un loc de unde nu există  cale de întoarcere: Poarta Albă, unul dintre lagărele de muncă forţată de-a lungul canalului Dunăre-Marea Neagră. În faţa lor se deschide o lume dramatică a torturii şi umilinţelor fără sfârşit. Printre deţinuţi se numără profesori, avocaţi, poeţi, filosofi, ţărani, artişti, oameni de ştiinţă. Încet, deţinuţii realizează că scopul muncii forţate nu este realizarea canalului, ci crearea un loc al suferinţei organizate pentru toţi aceia pe care regimul comunist şi-a propus să îi extermine. Filmul este inspirat din cartea lui Adrian Oprescu, Vărul Alexandru. Distribuţia: Cristian Bota, Sergiu Bucur, Bogdan Nechifor, Marius Turdeanu, Mihai Bica. Proiecţia va fi urmată de o sesiune Q&A cu regizorul Nicolae Mărgineanu.

Având tema „Linking Past, Present and Future”, conferința marchează împlinirea a 25 de ani de la schimbările de regim petrecute în România şi Republica Moldova și este găzduită de Facultatea de Ştiinţe Politice (Str. Spiru Haret nr. 8), reunind peste 300 de participanţi din SUA, Marea Britanie, Ungaria, Elveţia, Danemarca, Canada, Austria, Franţa, Italia, Germania, Israel, Serbia, Olanda, Belgia, Irlanda, Cehia, China, Finlanda, Hong Kong, Suedia, Republica Moldova şi România.

Temele abordate sunt extrem de variate, trecând prin sociologie, ştiinţe politice, antropologie, literatură, economie, istorie, filosofie, relaţii internaţionale, film, arhitectură şi urbanism, studii culturale. Comitetul de organizare a selectat pentru această ediţie peste 200 de lucrări (în limbile engleză şi franceză), grupate în 90 de paneluri. Printre subiectele panelurilor, meselor rotunde şi lansărilor de carte se numără istoria recentă a României şi Moldovei, modernizarea statului român, mişcări politice, comportamente electorale, politici ale memoriei, construcţia  statală, justiţia în perioade de tranziţie, artă, film şi literatură de la anvangardă la post-comunism, minoritati etnice, migraţie, reprezentări politice şi populism, feminism şi democraţie, capital social şi educaţie, Republica Moldova între est şi vest. Key-note speakers sunt istoricul Dennis Deletant, cu o prelegere pe tema „Romania’s Commitment to Reform” şi Mihaela Miroiu, sociolog, cu prelegerea „On Women, Feminism, and Democracy in Romania”.

Fondată la Washington DC, în 1972, SRS este cea mai importantă organizaţie internaţională de studii româneşti, cu sediul în SUA, reunind cercetători şi specialişti din ştiinţele umane, din SUA şi Europa, printre care se numără și foști bursieri sau cursanți ai ICR. Este singura organizație care reunește cercetători din întreaga lume care au ca obiect de studiu România și, mai nou, Moldova. SRS a organizat primul său Congres, sub preşedinţia profesorului Ştefan Fischer-Galaţi, în anul 1974. În prezent, SRS este condusă de un comitet director sub preşedinţia prof. univ. Lavinia Stan (Xavier University, Canada). SRS publică un buletin informativ semestrial on-line destinat celor interesați de resurse de cercetare, burse și evenimentele academice în domeniul studiilor românești, şi conținând și informații despre evoluția economică, politică și socială din România şi Moldova.

Conferința de Studii Românești are loc cu sprijinul următoarelor instituții: ASE – Academia de Studii Economice Bucureşti, IICCMER – Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi a Exilului Românesc, ANR – Arhivele Naţionale ale României, Primăria Generală a Municipiului Bucureşti și CNSAS – Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Parteneri media: RFI – Radio France Internationale România, LaPunkt, Dincolo de Faţade, Bună Dimineaţa, Bucureşti!, Observator cultural.

Programul complet al Conferinței de Studii Românești poate fi consultat aici: society4romanianstudies

Lucrările din cadrul Conferinței se vor desfășura în limbile engleză şi franceză

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508