La Brăila a apărut recent proza („confesiune sub formă de roman”, cum o caracterizează autorul însuşi) ”Toda-Raba”, de Nikos Kazantzakis, în traducere din limba neogreacă de Elena Lazăr. Ediţie îngrijită, studiu introductiv şi note: Zamfir Bălan. Editura ISTROS, împreună cu Muzeul Brăilei ”Carol I”. Cu această carte, care apare acum prima oară tradusă în limba română (pornind de la ediţia greacă apărută în 2005 şi îngrijită de Patroklos Stavrou), numărul traducerilor româneşti din Kazantzakis depăşeşte 20. Kazantzakis este cel mai tradus autor grec în România şi, în paralel, deţine şi recordul de reeditări.
Cele patru călătorii întreprinse în Uniunea Sovietică (1919, 1925, 1927, 1928-1929) i-au îmbogăţit creaţia cu două volume de memorialistică (”Ce am văzut în Rusia”, 1928), alte două volume ale unei Istorii a literaturii ruse (1930) şi cu Toda-Raba, unul din primele exerciţii de a scrie un roman, până la capodoperele din ultimul deceniu de viaţă. Începută în 1929, Toda-Raba (intitulată iniţial Moscou a crié), scrisă în franceză, a cunoscut, ca fiecare operă a lui Kazantzakis, drumul sinuos al rescrierilor dar şi al dificultăţilor de editare până la publicarea în 1934 la Paris. Cartea, care încalcă „reţetele prescrise”, „nu are decât un singur erou. Azad, Gheranos, Su-ki, Rahel, Amita, Ananda şi Omul cu fălci mari nu sunt decât faţete diferite ale unui singure conştiinţe, care a trăit şi a oglindit realitatea – complexă, fluidă, cu o mie de chipuri – a Uniunii Sovietice…Doar Negrul este în afara şi deasupra eroului”. Chiar dacă şi critici şi cititori sunt tentaţi să găsească corespondenţi în realitate ai personajelor (în Azad, de pildă, pot fi identificate cu uşurinţă trăsături ale lui Panait Istrati), „ne aflăm în faţa aceluiaşi joc al ambiguităţii, rezultat al trăirii şi al reprezentării acestei trăiri: realul se exprimă cu mijloacele ficţiunii: ficţiunea se hrăneşte cu complexitatea realităţii” (Zamfir Bălan).
Prilej de întâlnire cu un autor cunoscut, dar într-o ipostază necunoscută până acum, ediţia Todei-Raba, scrisă în ritmul alert şi cu concizia unui scenariu cinematografic, este însoţită de un solid studiu introductiv semnat de profesorul Zamfir Bălan, directorul adjunct al Muzeului Brăilei „Carol I”. Cititorului i se oferă aici reperele esenţiale pentru a înţelege relaţia unui scriitor de talia lui Nikos Kazantzakis cu stânga europeană a vremii şi cu prima ţară socialistă din lume.
