Editura Meronia anunță apariția volumului ”Istoria românilor. O sinteză cronologică”. Autor: Colectiv de 8 istorici. Coordonator: Valentina Bilcea. Cuvânt-înainte: Adrian Cioroianu.
„Istoria este considerată o succesiune de evenimente trecute. Trecutul nu este însă un depozit amorf de evenimente izolate, ci o înlănțuire cu o anumită logică. Dar logica istoriei nu este una abstractă, ea se întrupează în oameni, decizii, indecizii, locuri, întâmplări, dinăuntrul și dinafara unui spațiu dat. Unele strict raportabile la momentul în care s-au produs, altele determinând evoluții viitoare, cu iradieri până în prezent. De aceea fiecare prezent poate descifra în evenimentele trecute o altă ‹logică› sau, cel puțin, alte nuanțe ale ei, care schimbă mai mult sau mai puțin percepția anterioară” scrie în argumentul lucrării, Istoria românilor. O sinteză cronologică, coordonatorul Valentina Bilcea. Primele cronologii apărute în România postbelică, Istoria lumii în date (1969), sub redacția lui Andrei Oțetea, și Istoria României în date (1971), coordonată de Constantin C. Giurescu, au fost încercări de pionierat de a oferi cititorului reperele esențiale ale devenirii istorice, dar totodată și o încercare de a limita, prin structura și metodologia lucrărilor, invazia ideologicului, ce se făcea atât de apăsător simțită în epocă.
Când este alcătuit sub forma unui îndreptar cronologic, un opus istoric este o călăuză la îndemâna oricui, un instrument de lucru accesibil, iar materia lui este și mai lesne de înţeles şi de reţinut. Evenimentele ordonate cronologic spun ele însele o poveste sau o completează, iar impactul lor e mai puternic decât orice demonstraţie. Poate părea un lucru simplu alcătuirea unei sinteze cronologice a istoriei românilor, dar nu este. Cum să faci selecţia datelor sau a anilor obligatoriu de menţionat? Ce evenimente merită să apară într-o cronologie şi care pot fi trecute cu vederea? Pentru un profesionist al istoriei, toate datele sunt la fel de importante, chiar dacă doar unele, prin consecinţe, sunt cruciale în istoria unui popor.
Tocmai de aceea, noutatea unei asemenea lucrări nu poate fi dată decât de modul de selecție și de prezentare a datelor, de capacitatea acestora de a oferi perspective în înţelegerea întregului. Selecția operată de autori – Valentina Bilcea, Stan Stoica, Mirela Grădină, Stănel Ion, Felicia Adăscăliţei, Liviu Lazăr, George Marcu, Dorin Cristea – a avut în vedere fapte din sfera politică, economică, socială, culturală şi spirituală, din antichitate până în pragul anului 2015, care nu doar că pot contura atmosfera unui moment sau a unei perioade, dar ale căror consecinţe au trecut dincolo de data la care s-au petrecut. Ele sunt plasate, când s-a considerat necesar, într-un context mai larg, istorico-politic, local şi european, prezentate într-o succesiune cauzală. De aceea sunt incluse și evenimente din afara spaţiului românesc, cu implicației asupra situației românilor sau la care aceștia au participat.
Fiind concepută ca un instrument de lucru şi de informare în principal pentru elevi şi studenţi, dar şi pentru orice pasionat de istorie, lucrarea are un limbaj accesibil, este clară şi concisă, informaţiile fiind prezentate cu acurateţe. De asemenea, cuprinde şi anexe menite să întregească informaţia, un glosar de termeni istorici, liste ale unor personalităţi politice (domni, prim-miniștri, șefi de stat ș. a.), hărţi istorice care întregesc tabloul mersului societăţii româneşti. Cei dornici să știe mai mult vor găsi elemente necesare unei informări mai ample și mai adânci în tratate și lucrări de specialitate, menționate în bibliografia volumului
„De ce recomandăm astfel de cărţi? – se întreabă prof.univ. Adrian Cioroianu, cel care semnează şi prefaţa cărţii. Pentru că istoria este ca o oglindă pusă în faţa fiecăruia dintre noi: cunoscându-ne trecutul, ne vom vedea şi cunoaşte pe noi înşine mai bine.”
