Sâmbătă, 30 mai 2015, ora 18.30, la Muzeul Municipiului Bucureşti (Palatul Suţu), va avea loc vernisajul unei expoziții digitale prilejuită de comemorarea a 150 de ani de la trecerea în nemurire a lui Evanghelis Zappas. Expoziția va fi deschisă până pe 7 iunie 2015. Fondatorul şi directorul Bibliotecii omonime, domnul Georgios Dolianitis, cadru-didactic şi fost director de şcoală, va expune la Muzeul Municipiului Bucureşti (Palatul Suţu), în formă digitală, un preţios material arhivistic (documente, medalii, gravuri, fotografii, ziare, reviste) care se referă la opera vieţii evergetului olimpic Evanghelis Zappas, „OLYMPIILE” din 1859, 1870, 1875, 1888-1889, care l-au consacrat şi ca premergător al reînvierii Jocurilor Olimpice Internaţionale.
În dorinţa de a cinsti memoria evergetului Evanghelis Zappas (1800-1865), de la moartea căruia se împlinesc 150 de ani, „Biblioteca G. Dolianitis” din Atena, care numără mii de volume de cărţi rare, în colaborare cu ONG „Rigas Fereos” şi Editura Omonia din Bucureşti, organizează manifestări la Bucureşti şi Broşteni (comuna Ion Roată, Ialomiţa), la care vor fi prezente personalităţi de seamă din Grecia.
Despre Evanghelis Zappas: Stabilit în România în 1830, după războiul de indepnedență al Greciei, Evanghelis Zappas nu s-a reântors niciodată în Grecia. Trupul său este îngropat în satul Broșteni, județul Ialomița, alături de nepoții și strănepoții săi, sat unde încă mai există o școala și o biserică pe care Zappas le-a construit în timpul vieții.
Evanghelis Zappas și vărul lui Konstantinos Zappas au lăsat guvernului Greciei un fond care să finanțeze Jocuri Olimpice. Din aceste fonduri au fost organizate Jocurile Olimpice din 1896, primele jocuri ținute sub auspiciile Comitetului Internațional Olimpic, care au avut loc pe stadionul Panathinaikos din Atena (stadion restaurat tot de Zappas).
S-a născut în 1800, în satul Labovë e Madhe, în Epirul de Nord, în nord-vestul Greciei, la acea vreme teritoriu aflat sub stăpânirea Imperiului Otoman, acum parte a districtului Gjirokastër din Albania. Evanghelie Zappa a deținut numeroase moșii în jurul capitalei București și în Bărăgan.
A devenit celebru la vremea lui prin strădaniile de reânviere a Jocurilor Olimpice. Astăzi, această etapă a istoriei lor este denumită preolimpică. În 1850, când problema de a relansa ceremonii antice și concursuri a fost discutată în Grecia, Evangelis Zappas a început să ia în considerare modul în care aceste jocuri ar putea fi reânviate și chiar a propus ca acestea să fie numite „Olimpice”. Zappa a redactat un memorandum în care propune ca noua instituție să stabilească faptul că ar ajuta Grecia să țină pasul cu revoluția industrială. Memorandumul a fost trimis la începutul anului 1856 în care se propunea ca jocurile să fie organizate la Atena, la 25 martie 1857. Zappa s-a angajat să suporte costul acestui eveniment, precum și de a construi o clădire olimpică, o expoziție de mostre de artă grecești și industrie. Clădirea va funcționa, de asemenea, ca un muzeu de antichități. Pentru a accelera acest plan, el a trimis imediat 2000 de florini austrieci în primul rând pentru a acoperi costurile olimpiadei, care a fost numită Prima Olimpiada Zappeiană.
