Marţi, 21 aprilie 2015, ora 19.00 , la Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti (str. Gina Patrichi nr. 8 ) va avea loc o serată literară cu scriitori din Ținutul Secuiesc, ”Iar secuii se mută în Madagascar”. Moderator: Lakatos Mihály.
„Ţinutul Secuiesc nu are colonii, deşi ar putea avea… Cel puţin aşa cred unii scriitori secui.” – cu această idee a iniţiat György Attila, în anul 2010, proiectul Madagascar, la care a aderat instantaneu Orbán János Dénes, cercul adepţilor lărgindu-se cu Muszka Sándor, Sántha Attila şi ceilalţi. De fapt este vorba despre o aventură literară… Precum subliniază şi György Attila, după o pregătire „lentă şi de lungă durată”, caracteristic secuilor, cu aproape exact patru ani mai târziu Orbán János Dénes a publicat o proclamaţie intitulată Haideţi în Madagascar. Proiectul Madagascar redivivus. Şi din nou, aproape instantaneu s-a desenat harta Noului Ţinut Secuiesc de ministrul tipografic Kopacz Attila, harta ţine cont de nevoile populaţiei: „ciucanilor le trebuiesc munţi şi brazi (care nu este), vecini nervoşi şi multe crâşme. Celor din regiunea Gheorgheniului nu le-ar strica nişte urşi, culmi înzăpezite, şi chiar şi nişte armeni. Celor din Odorhei le lipsesc luncile, doi-trei preoţi unitarieni şi cel puţin un cimitir mare, căci aici şi în cimitir e mai bine decât în Ciuc. Mureşenilor le-ar trebui măcar o străduţă nenorocită unde să-şi aibă sediul UDMR-ul. Cei din Trei Scaune oriunde se simt ca acasă, dacă îşi pot manifesta nesupunerea şi pot turna tunuri.” S-a constituit şi guvernul, al cărui componenţă va fi prezentată
marţi, 21 aprilie 2015, ora 19.00
la Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti (str. Gina Patrichi nr. 8 )
de SÁNTHA Attila, preşedintele Noului Ţinut Secuiesc şi MUSZKA Sándor, preşedintele Uniunii filarmonice şi a lăutiştilor, iar ORBÁN János Dénes va ţine o skype-conferinţă, căci datorită calendarului încărcat de principe-poet nu poate fi prezent la eveniment. Reporter şi tovarăş de dialog – şi totodată un posibil viitor guru al presei – va fi LAKATOS Mihály, directorul Institutului Balassi, filiala din Sfântu Gheorghe.
Ca antreu al serii literare vom vernisa o expoziţie de fotografii realizate de MÁRTON Zoltán în Madagascar, ceea ce ne-ar putea trezi pofta la o nouă cucerire teritorială.
Invitatul-surpriză al serii este dl. Serge RAMEAU, consulul onorific al Republicii Madagascar la Bucureşti.
”PROCLAMAŢIE
Compatrioţi secui! Nu de noi a depins. Noi am făcut totul.
De secole apărăm cu onoare graniţele, i-adevărat, cu folos, căci nu ne-a cotropit nimeni.
Până ce n-am rămas singuri şi Divizia Secuiescă n-a fost fărâmiţată – dar nici asta n-a depins de noi.
I-am lăsat pe alţii să facă politică. Mai bine nu-i lăsam. Secole întregi au făcut bancuri proaste, au vândut ţara şi pe noi nu ne-au întrebat, căci ar fi fost altfel. Dar degeaba, am fost naţie de soldaţi, am fost buni de „Hopa Mitică”, fără să fim întrebaţi, deşi şi un puşti din ultimul cotlon ar fi condus ţara mai bine decât mutalăii ăştia. Am tot aşteptat şi între timp aproape am îngheţat, căci nouă ne-a revenit regiunea cai mai friguroasă, şi am muncit din zori până-n seară, pentru că în asemenea locuri cresc doar flori de gheaţă. Şi de la an la an ne-am tot împuţinat. Ajunge, ne-am săturat. Că degeaba stăm aici şi batem apa-n piuă, oricum suntem mâncaţi, pentru că nimeni nu ne iubeşte, doar noi ne autoiubim. Dacă rămânem pe loc, ne topim ca lumânarea, ne fărâmiţăm ca stânca.
A venit timpul să ne luăm soarta în propriile mâini, să ne vină minţile la cap, căci până acum n-am avut minte, n-ar fi trebuit să permitem asta, noi nici n-am permis, dar nu ne-a fost permis să nu permitem. Să plecăm de aici!
E o idee îndrăzneaţă, dar măcar de data asta să nu ne revoltăm, ci să acţionăm, să nu ne martirizăm, ci să fim raţionali şi să plecăm.
Să tragem învăţămintele din experienţa crudă a istoriei, şi de data asta să ne alegem altfel patria.
Să căutăm o insulă, să avem porturi şi flotă comercială şi nave militare, să avem litoral, pentru că pe malul Lacului Sfânta Ana nu mai încăpem. Dar neapărat să fie insulă, ca să nu fim înconjuraţi de alţii.
Să căutăm un loc unde este cald, că oricât ne-am lăuda, e mai bună o vară călduroasă decât o iarnă nenorocită în Depresiunea Ciucului sau a Gheorgheniului. Şi să fie şi munţi, căci undeva trebuie să crească brazii şi undeva trebuie să pască oile. Şi să fie şi câmpii unde să putem cultiva grâu şi floarea soarelui. Să fie o insulă mare, să ne putem înmulţii.
Tocmai de aceea Madagascarul este un loc ideal. Are o suprafaţă de 587 000 metri pătraţi, adică de aproape cincizeci de ori mai mare decât actualul Ţinut Secuiesc. Pe la mijlocul ţării este un lanţ muntos superb, mai înalt decât Munţii Harghitei; cui îi place frigul, se poate muta acolo să dârdâie. Şi sunt şi dealuri şi câmpii bogate, şi de jur împrejur marea caldă…
Şi în plus avem drepturi străvechi asupra Madagascarului, căci în 1776 poporul malgaş l-a proclamat drept rege pe Benyovszki Móric. Această ţară insulară ar fi avut cu siguranţă un rol important în istoria maghiarimii dacă francezii n-ar fi complotat mişeleşte împotriva a regelui. La drum!!!”- ORBÁN János Dénes, principe-poet
