Miercuri, 29 aprilie 2015, la ora 18.30, poeta şi publicista Angela Baciu îşi va lansa cel mai nou volum de interviuri : ”DESPRE CUM NU AM RATAT O LITERATURĂ GROZAVĂ” , Editura Junimea, 2015. Scriitoarea va citi fragmente din cartea nou publicată, dar şi din cărţile sale de poezie. Invitaţi din ţară scriitorii: Angela FURTUNĂ, Dan ANGHELESCU, Mihaela ALBU.
Casa Serfioti şi Angela Baciu va invită la o seară de literatură, teatru şi muzică medievală. Cei prezenţi se vor bucură de muzică veche, de calitate. Grupul vocal instrumental de muzică veche KALOFONIS va pregăti special o seară medievală, aducând atmosfera de altădată în zilele noastre. Melodiile provin din codexurile şi culegerile unor compozitori consacraţi cum ar fi: Dimitrie Cantemir, Anton Pann, Gheorghe Ucenescu s.a . Amfitrioni: Angela Baciu & Vlad Vasiliu.
Organizatori: Asociaţia “Galaţi, oraşul meu”, Fundaţia “Împreună”, Asociaţia Culturală & Revista Internaţională de Cultură “Carmina Balcanică”, Revista “Porto Franco”, Revista “Lumina Lînă” (New York), Casă Serfioti Ethos Cafe.
Parteneri: Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Iaşi – Reprezentanța Galaţi / Tecuci, Ziarul Presă Galaţi.ro, Ziarul “Viaţă Liberă”, Ziarul “Realitatea”, Adquest Image.
Film realizat de: Nica George
***
Angela BACIU – Poet, publicist, promotor & consilier cultural – n.14.03.1970, Brăila, România. Este membru în UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA, Filiala Iaşi. Conduce Reprezentanța Galaţi – Filiala Iaşi, U.S.R. Membru în Asociaţia Scriitorilor de Limba Română din Quebec, Canada. Membru în Asociaţia Scriitorilor „C.Negri” Galaţi, în Asociaţia ‚Carmina Balcanică”. Redactor colaborator revistele literare: Reţeaua Literară, Convorbiri Literare, Porto Franco, Poesis, s.a.; reviste life style, artă & mondene: Catchy , Feminis.ro, 121.ro; blogger. Autor a 10 cărţi de poezie, 4 cărţi de interviuri, 1 carte de poezie pentru copii; prezentă în peste 30 cărţi colective, antologii şi dicţionare. Fondator a numeroase proiecte culturale şi caritabile precum: Atelierele de creaţie ale poetei Angela Baciu, Joia de Poveste, Serile de Poezie de pe Strada Bălcescu, GalART pentru tineri, Povestitorii de pe Strada Domnească, Poezie la Fani – geamantanul cu poeme şi alte texte – , Să ne iubim bătrânii, Colecte de haine şi mâncare pentru bătrânii străzii, colectă jucării pentru copii, înfiinţarea unei biblioteci în cadrul unei fundaţii gălăţene, terapie prin scriere pentru bătrâni, s.a. Realizator tv., s-a implicat şi în numeroase proiecte şi acţiuni de voluntariat, caritabile şi sociale în urma cărora a fost desemnată FEMEIA ANULUI 2011 de Revista AVANTAJE (febr.2012)
– Debut literar: în 1987 în revista „Amfiteatru” Bucureşti (cu o cronică de Radu G.Ţeposu)
– Debut editorial: volumul de versuri „Fragmente dintr-o cavatină”, Editura „Porto Franco”, 1994 (prezentare: Ion Chiric)
– Studii universitare şi post universitare în comunicare şi drept (la Bucureşti şi Galaţi)
– Poezia sa a fost tradusă în limba franceză, engleză, maghiară, cehă, slovacă, spaniolă, etc.
Activitatea publicistică: a realizat de-a lungul timpului numeroase interviuri inedite cu mari personalităţi: Norman MANEA, Nora IUGA, Laurenţiu ULICI, Radu G.ŢEPOSU, Liviu ANTONESEI, Eugen SIMION, Mircea SÂNTIMBREANU, Mircea ZACIU, Ion ROTARU, Cornel REGMAN, Mircea Horia SIMIONESCU, Teodor VÂRGOLICI, Ion ZAMFIRESCU, Radu CÂRNECI, George ASTALOŞ, Ana BLANDIANA, Nicolae BREBAN, Barbu CIOCULESCU, Constantin CIOPRAGA, Dan Alexandru CONDEESCU, Mihail DIACONESCU, Alexandru GEORGE, Alexandru HUSAR, Emil IORDACHE, Cezar IVĂNESCU, Gabriel LIICEANU, Dumitru MATALA, Emil MANU, Dan MĂNUCĂ, Ion MILOS, Nina CASSIAN, Fănuş NEAGU, Marius TUPAN, Lucian VASILIU, Gellu DORIAN, George VULTURESCU, Horia ZILIERU, Mircea CĂRTĂRESCU, Gabriel LIICEANU, Leo BUTNARU, Constantin ABĂLUŢĂ şi mulţi alţii.
***
Grupul vocal instrumental de muzică veche KALOFONIS – este format dint-o echipă de tineri muzicieni, ce împărtăşim pasiunea pentru cultura românească veche şi al universului sonor, specific acestui spațiu în urmă cu câteva veacuri.
Strădania noastră a fost aceea de a readuce la lumină şi de a muzica întâlnită odinioară la curțile domnești și boierești, dar şi muzica de mahala și de la sat.
Aflaţi la început de drum, muzica propusă reprezintă o posibilă manieră de redare și înțelegere a muzicii vechi (de sec. XVIII-XX), însă accentul cade pe oglindirea ethosului vremii respective. Spaţiul românesc, ca şi cel balcanic, reprezintă o zonă de confluenţă culturală şi ideologică a Orientului cu sistemele culturale ale Occidentului, fapt ce se reflectă în toate laturile societăţii româneşti.
Din Kalofonis fac parte, Nelu Stase (vocal), Costel Racoviţă (vocal), Ionuţ Andrei Boroş (vocal), Georgian Ştefănescu (vocal), Vasilică Burcuş (vocal), Dumitrel Moraru (vocal), Constantin Lupu (vocal, bendir, tar şi doumbek,), Mugurel Bezman (bouzouki, oud), Mihai Emanuel (chitară clasică şi flaut), Daniela Petre (vioară) şi Anişoara Negură (oboi).
Printre melodiile din repertoriul formaţiei se numără Bordeiaş, bordei, bordei, Mugur, mugurel, Leliţă Săftiţă,( colecţia Spitalul Amorului de Anton Pann), peşrevuri şi taksîmuri (din colecţia Cartea ştiinţei muzicii (Kitab-i-musiki) a domnitorului Dimitie Cantemir)
Instrumentele utilizate de către membrii formaţiei provin din spaţiul oriental (oud, bouzouki, bendir, tar, doumbek, etc.), dar şi din spaţiul occidental şi authoton (vioară, fluiere, clarinet, oboi, chitara, tamburina, etc.), rolul lor fiind de a ne ajuta să ne apropiem de sonorităţile propuse de partitură.
***
Angela FURTUNĂ – (n. 19 iunie, 1957, Suceava, România) este scriitoare, eseistă, publicistă, jurnalist cultural, critic literar, grafician, promotor cultural și artist vizual. Susține proiecte de cercetare, de PR și Marketing Cultural, dar și programe de promovare a României prin cultură, artă, interculturalism și proiecte de autor.
Este membră a Uniunii Scriitorilor din România, filiala Bucureşti, din 2002, apoi filiala Iași, din 2004. Publică în majoritatea periodicelor literare şi culturale româneşti: Acolada (rubrică lunară), Convorbiri Literare, România literară (unde se produce şi debutul, în nr. 42 şi nr. 46 din 1997, la 40 de ani, după care numeroase pagini de poezie), Dacia Literară, Scriptor, Arca, Meridian, Manuscriptum, Hyperion, Familia, s.a . Redactor la revista Levure Littéraire. Deţine zeci de premii literare şi culturale, obţinute în România şi în străinătate. Decorată în decembrie 2013 de NARPA (North American Romanian Press Association) cu titlul Journalist of The Year 2013 1st Place for Culture. Apoi un Premiu NARPA pentru Cultură, 2014. Decorată în iarna 2011 cu Premiul de Excelență din partea „The World Organization of Bukovinian Jews” pentru creativitate, spirit etic, efortul de a promova dialogul intercultural. În onoarea sa au fost plantați 10 copaci pe Muntele Carmel. Studii şi cercetări – competenţe: Monica Lovinescu, Monseniorul Vladimir Ghika, Norman Manea, Simone Weil, literatura română a exilului, literatura Holocaustului, literatura Gulagului.
Publicată în multe antologii şi dicţionare.
Volume de autor (selecţie):
1. „Prizonier în Ego” (1997) – premiul special al juriului la Festivalul Național „George Coșbuc”
2. „Metonimii de word – trotter” – 1999 – Editura Fundației „Constantin Brâncuși” – Marele Premiu la Festivalul Național de Literatură română „Tudor Arghezi”
3. „Primul Kaddish” – 2002 – Editura Dacia.
4. „Poemian Rhapsody – Cartea Donei” – 2004 – Editura Axa – Botoșani. Marele Premiu la Festivalul Internațional de Literatură Ad Visum.
5. „Elegiile Estului sălbatic- Viețile mele nesfinte” – 2005 – Editura Axa – Botoșani.
6. „Îl văd pe Dumnezeu și nu mor – Alte vieți” – 2005 – Editura Axa – Botoșani.
Ultimele două volume, apărute în ediție unică, au fost nominalizate la Premiul Filialei Iași a Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2005.
7. „Pelerinul din Aqualung” – 2008 –Ilustraţii de Păuna Dumitrescu, Editura Integral – București – Sydney. Carte distinsă cu Premiul „Mihai Ursachi” de Filiala Iași a Uniunii Scriitorilor din România pentru acel an.
8. La anul, la Ierusalim, o carte – 2009 – Ed. Biblioteca Bucovinei „I.G.Sbiera”, Suceava. Coperta de Devis Grebu.
9. Caietele Anul Paul Celan (coord.), Biblioteca Bucovinei, Suceava, 2011. O culegere de texte semnate de Lucian Zeev Herșcovici (Ierusalim), Alexis Nouss (Cardiff), Norman Manea (New York), Andrei Oișteanu, Andrei Corbea, Angela Furtună, Cezar Gheorghe, Delia Eșian, Illana Shmueli.
10. Monica Lovinescu. Est-etica. Vol.1 Geneze , Editura Vinea (volum sub egida Bibliotecii Bucovinei), București, 2012. Carte distinsă cu Premiul pentru Eseu „Convorbiri Literare”, 2013, Iași.
11. Post-hipnotice – Editura Timpul, Iași, 2013. Carte distinsă cu Premiul Cezar Ivănescu al Uniunii Scriitorilor din România în 2014.
***
Dan ANGHELESCU (n. 2 mai 1945) este licenţiat al Facultăţii de Muzicologie Compoziţie a Conservatorului de muzică “George Enescu” din Iaşi şi Doctor în filologie. Este poet, eseist, istoric literar şi autor al unor studii asupra esteticii fenomenului muzical.
Este membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR) şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti (UZP). A debutat cu poezie (1969) în revista Iaşul literar şi editorial (1970) cu volumul de poeme Cerul în apă. Au urmat volumele de poezie: Lumea ca adiere, Junimea, Iaşi, 1980, Maşinării de traversare a sufletului toamna, Cartea Românească, Bucureşti, 1983, Poeme, Eminescu, Bucureşti, 1989, Pietrificarea memoriei Eminescu, Bucureşti, 1999, Şi atunci ar fi trebuit să vorbesc, Libra, Bucureşti, 2009, Ireal de-ne-temperat, Moldova, Iaşi, 2012, Şi atunci ar fi trebuit să vorbesc/ Ά ce moment j’aurais dû parler, (volum bilingv româno-francez) Eikon, 2012, Excomunicările maşinului de scris, Eikon, 2014. Poeme (incluse în antologii) au fost traduse în limbile albaneză, arabă, macedoneană, engleză, franceză, maghiară, poloneză.
Volume de istorie literare: Presa românească din afara graniţelor, 2010 (în cooperare cu Mihaela Albu), Revistele literare ale exilului românesc. Luceafărul. Paris – o restituire, 2009, (in cooperare cu Mihaela Albu) volum tradus în lb. franceza, ICR, selectat pentru Târgul de Carte Paris, martie 2013, Mircea Popescu: un cărturar, un ziarist, o conştiinţă. Ediţie critică, Editura MLR (în cooperare cu Mihaela Albu). Cronici literare, cronici muzicale, studii, interviuri, recenzii, eseuri şi poezie – în revistele: „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Flacăra Iaşului”, „Sud”, „Luceafărul”, „Oglinda literară”, Contemporanul”, „Ateneu”, „Vatra”, „Europa” (Novi Sad”), „Alternanţe” (Germania), „Excelsior”, „Porto Franco”, „Carmina Balcanica”, „Poezia”, „Lumină lină” (New York), „Bucureştiul literar şi artistic”, „Viaţa românească”, „Oglinda literară”etc.
Din 2008 este director (şi co-fondator, alături de Mihaela Albu) al revistei internaţionale de cultură şi spiritualitate sud-est europeană Carmina Balcanica. Este membru în consiliul editorial al revistei literare Europa (Novi Sad-Serbia), editor al revistei literare Lumină lină. Gracious Light din New York (2007), editor al revistei Bucureştiul literar şi artistic şi vicepreşedinte al Asociaţiei culturale internaţionale „Carmina Balcanica”.
***
Mihaela ALBU (10.06.1947, Craiova), poet, critic şi istoric literar, publicist. Membră a USR, filiala Iaşi şi a Uniunii Ziariştilor Profesionişti. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1970), unde şi-a susţinut şi doctoratul în filologie (1983). Profesor universitar la Universitatea din Craiova şi Univ. „Spiru Haret”, Fac. de Jurnalism, Bucureşti. A fost visiting profesor la Universitatea Columbia din New York (1999-2002), fiind primul profesor cu care s-a redeschis Catedra „N. Iorga”. Este director fondator al Revistei Culturale Internaţionale “Carmina Balcanica” şi redactor şef (din 2000) la revista „Lumină lină. Gracious Light” (New York) şi membră în redacţia revistelor „Europa” (Novi Sad), „Oglinda literară”, „Portal măiastra”, „Contact internaţional” şi „Noul Literator”. A debutat în revista „Ramuri”.Colaborări în reviste: „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Oglinda literară”, „Euromuseum”, „Contact internaţional”, „Portal Măiastra”, „Porto Franco”, „Astra”, „Convorbiri literare”, „Poezia”, „Hyperion”, „Mozaicul”, „Lamura”, „Vatra”, „Lumină lină” (SUA), „Origini. Romanian Roots” (SUA), „Meridianul românesc” (SUA), „Romanian Journal” (SUA), „International Notebook of Poetry” (SUA), „Medievalia” (SUA); „U. R. A. M. Journal” (Toronto, Canada), „Observatorul” (Toronto, Canada), „Contrafort” (Chişinău), „Lo Straniero” (Italia), „Europa” (Serbia).
Scrieri: Ion Biberi, Craiova, 1994; Relatare/ Reprezentare, Craiova, 1997; Între două porţi. Poeme, New York, 2002; Citind la New York scriitori români…2002; Iscusită zăbavă, New York, 2004; Ion Biberi – Suferinţă şi cunoaştere, Craiova, 2005; Ca o dragoste târzie …. Poezii, Craiova, 2005; Catharsis. Poems, Bucureşti-Montreal, 2006; Literatura pentru copii. Discursul epic, Craiova, 2007; Cultură şi identitate, Craiova, 2008; Memoria exilului românesc: ziarul Lumea liberă din New York, București, 2008; Et in America …Oameni, locuri, întâmplări (Jurnal 1999-2005), Bucureşti, 2009; Presa românească de peste hotare, Bucureşti, 2009 (în colaborare); Presa literară din exil. Recuperare şi valorificare critică, Iaşi, 2009; vol. II, 2012, Revistele literare ale exilului românesc. Luceafărul. Paris – o restituire, Bucureşti, 2009 (în colaborare); În labirintul cărţilor, Craiova, 2010, Lumină înlumită, Poezia, Iaşi, 2011, Mircea Popescu. Un cărturar, ziarist, o conştiinţă (Ediţie critică şi studiu introductiv, în colaborare cu Dan Anghelescu), Bucureşti, 2013, Et in America. Lumi în oglindă, 2014, Editor al vol. Întoarcerea în Ithaca. Cultura românească din exil şi din afara graniţelor, vol. I, Craiova, 2010; vol. II, Cluj-Napoca, 2011, vol.III, Craiova.
