Fundaţia Alexandrion, în colaborare cu redacţia Cotidianul, au organizat o dezbatere liberă menită să evidențieze principalii autori şi performanţe calificate pentru Premiile Constantin Brâncoveanu – ediţia 2015. În urma dezbaterii de pe din 21 aprilie 2015 au fost selectaţi principalii performeri din domeniul Literaturii, Muzicii, Artelor Plastice, Arhitecturii şi Istoriei, urmând ca Teatrul şi Filmul, alte două domenii ale culturii române premiate de Fundaţia Alexandrion, să facă obiectul unei noi întâlniri.
Sarcina deloc uşoară a selectării autorilor şi performanţelor calificate pentru Ediţia 2015 a Premiilor Brâncoveanu a revenit membrilor juriului actualei ediţii, ai juriului ediţiei din 2014 a Premiilor Brâncoveanu, laureaţilor ultimei ediţii şi creatorilor şi criticilor din principalele domenii ale culturii române care au participat la eveniment.
Juriul Ediţiei 2015 a Premiilor Brâncoveanu este format din acad. Dan Berindei, preşedinte al juriului, criticul şi istoricul literar Magdalena Bedrosian, criticul de teatru şi realizatoarea TV Marina Constnatinescu, criticul şi publicistul Dana Duma, prof. univ. dr. Ioan Scurtu, prof. univ. dr. Dorin Ştefan, prof.univ Eugen Negrici. Secretarul juriului este publicistul Dumitru Constantin.
Personalităţile culturale selectate în urma dezbaterii organizate de Fundaţia Alexandrion şi redacţia Cotidianul sunt următoarele:
Secţiunea Muzică: regizoarea Beatrice Rancea – managerul Operei Naţionale din Iaşi, coregraful Gheorghe Căciuleanu, compozitorul Dan Dediu, rectorul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, soprana Angela Gheorghiu, violoncelistul Marin Cazacu, dirijorul Cristian Mandeal, sopranaViorica Cortez, soprana Maria Slătinaru-Nistor, violonistul Alexandru Tomescu, violonistul Gabriel Croitoru, violoncelistul Răzvan Suma, formatia vocal-instrumentală de muzică veche Anton Pann.
Secţiunea Arhitectură: arhitect Marius Marcu, arhitect Augustin Ioan, arhitect Dan Hanganu.
Secţiunea Istorie: Mihai Retegan (pentru volumul „1968. Din primăvară până în toamnă”), Constantin Vlad (pentru volumul „Istoria diplomaţiei. Secolul XX”), Matei Gheboianu (pentru volumul „1989-1992. Presa libera!?”), Larry Watts (pentru volumul „Aliaţi incompatibili”), Sorin Liviu Damean (pentru volumul „Evoluţia instituţiilor politice ale statului român din 1859 până astăzi”), Fundaţia Mgazin Istoric, Constantin Hlihor (pentru volumul „Revoluţia română din decembrie 1989 şi percepţia ei în mentalul colectiv”), Constantin Corneanu, pentru volumul („Victorie însângerată. Decembrie 1989”), Gheorghe Sbîrnă (pentru volumul „Istoria Senatului României”), Florin Constantiniu (premiu opera omnia), Ion Bulei (premiu opera omnia), Dorin-Liviu Bitfoi (pentru volumul „Aşa s-a născut omul nou”).
Secţiunea Arte Plastice: pictorul Sorin Dumitrescu, sculptorul Florin Codre, graficianul Mircia Dumitrescu, pictorul Dragoş Pătraşcu, pictorul Ioachim Nica, pictorul Ştefan Râmniceanu, pictorul Vladimir Zamfirescu.
Secţiunea Literatură: Acad. Dumitru Radu Popescu, acad. Eugen Simion, Ion Mureşan, Ioan Es. Pop, Liviu Ioan Stoiciu, Octavian Soviany, Paul Goma, Dumitru Ţepeneag, Ileana Mălăncioiu, Mircea Maliţa, Eugen Suciu, Ion Ianoşi.
Cu ocazia dezbaterii organizate pe 21 aprilie, așa cum s-a angajat odată cu lansarea Premiilor Brâncoveanu, conducerea Fundaţiei Alexandrion a înmânat cecurile cu sponsorizările acordate unor proiecte culturale aparținînd unora dintre laureații primei ediții: scriitorii Nicolae Breban şi Ion Druţă. În afara cadrului Premiilor Brâncoveanu, a fost oferită o sponsorizare poetei şi jurnalistei Liliana Popa. Pe lângă diploma de onoare şi statuia lui Constantin Brâncoveanu, realizată în bronz de maestrul Ion Bolborea, Premiul Brâncoveanu constă şi într-o participare a Fundaţiei Alexandrion la sponsorizarea unui proiect la care lucrează laureaţii.
Preşedintele fondator al Grupului Alexandrion, Nawaf Salameh, a anunţat că Fundaţia pe care o patronează a hotărât să contribuie cu 12 calculatoare la dotarea şcolii din comuna Brâncoveni (Olt), satul natal al marelui voievod şi martir român. Deplasarea, care va include şi o vizită la Mănăstirea Brâncoveni, va avea loc pe data de 7 mai, la eveniment fiind invitaţi jurnaliştii şi toate personalităţile care doresc să participe.
Cu acelaşi prilej, preşedintele Nawaf Salameh a ţinut să clarifice o serie de zvonuri legate de înregistrarea la OSIM a brandului ”Castelul Peleș”. ”Casa Regală a României, printr-un purtător de cuvânt sau prin cineva care a vorbit din partea sa a reclamat faptul că o firmă producătoare de alcool a înregistrat la OSIM brandul ”Castelul Peleș”. Noi suntem aceia! Noi l-am înregistrat, dar am făcut-o din respect, nu pentru a produce vreun prejudiciu nici numelui și nici sau Familiei Regale, nimănui. Ne-am gândit să înregistrăm, să apărăm un nume important din istoria României, un simbol, un castel cu un potențial de imagine absolut uriaș, unic am putea spune. Iar la OSIM, la momentul respectiv, această marcă nu era depusă. Aș vrea să precizez că nu am folosit-o, deși o deținem legal. La data la care am înregistrat-o era liberă, iar ceea ce este foarte important Familia Regală nu intrase definitiv în proprietatea Castelului Peleș. Noi am fost mereu apropiați de istoria și de valorile culturale românești. Reamintim în acest context că am contribuit decisiv la tipărirea ultimei ediții a Bibliei de la București iar faptul că acum, împreună lucrăm pentru acordarea noilor premii Constantin Brancoveanu reprezintă o dovadă de netăgăduit a angajamentului nostru în această nobilă direcție. Eu sunt creștin din Antiohia și legăturile mele și ale noastre cu istoria și cu Biserica Ortodoxă Romană sunt multiple şi solide și vor rămâne una dintre principalele caracteristici ale grupului nostru. Asta nu ne împiedică să cedăm Casei Regale a României marca înregistrată ”Castelul Peleș”. O facem din respect, cu titlu gratuit, necondiționat, și cu precizarea că o deținem legal, că nu i-am adus nici un prejudiciu, că ea are un potențial enorm și poartă încărcătura pozitivă a faptelor mărețe ale regilor României. Pentru asta nu ne rămâne decât să intrăm în legătură cu Casa Regală și să stabilim modalitatea și actele prin care dosarul de marcă va fi cedat gratuit de grupul Alexandrion către Casa Regală a României. ”
Fundaţia Alexandrion îşi propune ca Premiile Constantin Brâncoveanu să reprezinte aportul grupului în onorarea valorilor culturii române. “Acesta este sensul iniţiativei Fundaţiei Alexandrion Grup, al efortului nostru în direcţia hrănirii unui simbol al istoriei româneşti. Ne bucurăm că un nume care a dat şi dă identitate istoriei României dă acum şi forţă economiei şi, iată, idealurile şi sacrificiile unui înaintaş se întorc în cultura română”, declară Nawaf Salameh, preşedinte al Fundaţiei.
