De curând, la editura Eikon a apărut primul volum de proză scurtă al scriitoarei Eliza Macadan, poetă de limbă română și italiană, traducătoare și jurnalistă. ”Piața Licurg” reunește zece proze și o postfață cu elegie. Copertă: Daniel Divrician. ”Un sunet nou, original, în proza de azi. Povestirile Elizei Macadan îmbină fericit poematica gesturilor, psihologiilor, peisajelor, cu investigația și notația reportericească.” (Radu Aldulescu)
”Este o trecere firească, dacă despre trecere poate fi vorba… pentru că temele, subiectele care ne preocupă, care ne ocupă spațiul minții și al sufletului, se cristalizează în limbaj cam cum vor ele. Cel puțin așa mi se întâmplă mie. O structură organizată, de exemplu, ar scrie un eseu pe o anumită temă, în timp ce un spirit artistic, ca să nu spun o minte răvășită, desenează, compune o melodie, scrie un poem… Eu am scris aceste povestiri sub imperiul emoțiilor puternice pe care mi le-au declansat fapte, oameni, locuri, evenimente, etc. Sunt scrise între 2010 și 2014, au stat în sertarul electronic pe care fiecare dintre noi îl are, până când, încet-încet, cu oarecare timiditate, le-am scos la vedere – una dintre ele a fost publicată în 2012 în „Viața Românească”, iar altele două au participat la concursul de proză ”Marin Preda” de anul trecut, unde au primit un agreabil loc II – zic bine, au primit, pentru că a fost un concurs la care am participat sub pseudonimul Aura Lupan. În volum sunt și două proze scrise anul trecut, una dintre ele fiind cea care dă titlul volumului. Acest volum are și o postfață cu elegie, așadar nu lipsește poezia… A fost o decizie de ultimă oră, contraindicată de cei care au lecturat volumul în editură. Și de data asta, poezia a învins, în sensul că i-am făcut loc și în acest context.
Altceva e greu să spun. Mi-e întotdeauna dificil să vorbesc despre ce scriu. Poate pentru că totul e deja spus acolo.” (autoarea)
Eliza Macadan s-a născut în mai, 1967. Debutează în revista “Ateneu” în 1988 şi în volum în 1994. Volume: ”Spațiu auster”, Editura Plumb, Bacău, 1994; ”Frammenti di spazio austere”, Edizioni “Libroitaliano”, Ragusa, 2001; ”În autoscop”, Editura Vinea, București, 2009; ”La nord de cuvânt”, Editura Tracus Arte, București, 2010; ”Transcripturi din conștient”, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2011; ”Paradiso riassunto”, Edizioni Joker, Novi Ligure, 2012; ”Anotimp suspendat”, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013; ”Il cane borghese”, La Vita Felice Edizioni, Milano, 2013. Începând din anul 2012, Eliza Macadan traduce și publică poezie italiană contemporană în revistele literare românești. În anul 2014 apare la Editura Eikon antologia cu titlul „Mâna scrie sunetul. Elecțiuni afective de poezie italiană contemporană”. Tot în 2014 traduce în limba italiană 11 poezii de Tudor Arghezi – textele au fost reunite într-o plachetă publicată la Târgu Jiu. De asemenea, traduce și publică poezie română contemporană în limba italiană. Cel mai recent volum al său a apărut în Italia și se numește „Anestesia delle nevi”, Ed. La Vita Felice, Milano, 2015.
