Sâmbătă, 21 martie 2015, în Pasajul Universităţii din Bucureşti, de Ziua Internaţională a Poeziei, va avea loc un performance vizual-poetic propus de designerul Radu Vişan -LIVADA CU POEME. Între orele 17.00-19.00, pe o scenă special amenajată, va avea loc recitalul poeţilor invitaţi în proiect: Dan Mircea Cipariu, Ioana Crăciunescu, Florin Iaru, Horia Gârbea, Ioana Nicolaie, Ioan Es Pop, Octavian Soviany, Adrian Suciu, Eugen Suciu, Paul Vinicius. Cei 10 poeţi invitaţi în proiect vor citi fiecare câte trei poeme: două poeme ale lor şi poemul unui confrate plecat dintre noi. Evenimentul va fi înregistrat audio şi video şi se va constitui într-un document de patrimoniu literar şi cultural. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.
Întâi a fost …Copacul cu poezie al Irinei Mavrodin”, realizat în colaborare cu designerul Radu Vişan. La MNLR, în anul 2011, cu ocazia Târgului Naţional al Cărţii de Poezie (TNCP) şi a evenimentului Tu Nu Citeşti Poezie?, a fost lansat primul „copac cu poezie”. “Obiect ludic” asemănător bibliotecii, destinat depozitării literare dar şi jocului, Copacul cu Poezie este “un organism viu, materie însufleţită”. În crengile sale sălăşluieşte eul liric. Ales ca o reprezentare simbolică pentru valorile forţei vitale, pomul cunoaşterii aparţine vieţii, afecţiunii şi dragostei, fericirii şi deplinei sănătăţi, prevestind dezvoltarea personalităţii când se umple de rod. Rodul lui în acest caz este poezia şi comunicarea. Ca reprezentant al schimbării şi reînnoirii, în cadrul TNCP, “Copacul cu Poezie” a fost un obiect, pretext de interacţiune şi “comunicare ludică”, în relaţie sinestezică şi materialitate asemenea volumului de poezie, dar extrem de diferit. Aşa cum spunea poeta Irina Mavrodin “Mâna care scrie (desenează), cea care pictează, cea care sculptează etc. sunt instrumentul prin care hazardul se transsubstanţializează în necesitate, iar necesitatea se regăseşte în hazard”. În sensul acesta, mâna artistului este o mână instrumentală, iar designul copacului s-a născut dintr-o necesitate dar şi din hazard, punte în timp şi spaţiu între un “utilizator” de poezie (cititor) şi autorul ei, în-fiinţarea copacului cu poezie săvârşindu-se într-o dublă determinare: cea a trebuinţei şi a neaşteptatului (hazardart), dar şi a comunicării. Începând din 2011 şi până astăzi, Copacul cu Poezie, obiect pretext de comunicare lirică, îşi propune, în această însumare poetică care este „Livada cu Poeme”, să marcheze în fiecare an, împreună cu MNLR şi Filiala Bucureşti Poezie a U.S.R., Ziua Internaţională a Poeziei cât şi a venirii primăverii (21 martie – echinocţiul de primăvară).
Ziua Internațională a Poeziei se aniversează pe 21 Martie a fiecărui an și este declarată de UNESCO, începând din anul 1999, drept o recunoaștere a faptului că oamenii de litere și de cultură, poeții și scriitorii din întreaga lume și-au adus o contribuție remarcabilă la îmbogățirea culturii și spiritualității universale. De asemenea, “Ziua internațională a poeziei” urmărește să susțină creația poetică, stabilirea unui dialog între poezie și alte genuri ale creației, editarea și promovarea poeziei ca artă deschisă oamenilor.
Organizatori: Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, Filiala Bucureşti Poezie-Uniunea Scriitorilor din România şi Asociaţia atf.Fel.
Proiect susținut de Primăria Municipiului Bucureşti.
Parteneri: APLER (Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România), Opera Scrisă.ro, Universitatea Hyperion, Teatrul Portabil.
Partenerii media ai proiectului: Radio România Cultural, TV City, Observator cultural, Cultura şi AgenţiadeCarte.ro
PROGRAMUL EVENIMENTULUI
În Pasajul Universităţii vor fi amplasaţi 16 copaci (oranj, mov, verde, turcoaz, galben, roşu), care alcătuiesc „Livada cu poeme”. Fiecare copac e constituit din 4 segmente, rezultat al intersecţiei dintre 2 planuri. În orificiile a 2 segmente vor sta poeziile unui poet în viaţă; pe celelalte 2 – un poet aflat în Raiul literaturii. Fiecare copac prezintă o poezie cu pereche. În acest sens, câte un poet citeşte din poezia lui, dar şi din poezia unui poet canonic. Vor fi prezentaţi cu precădere poeţii oraşului Bucureşti.
10 copaci vor fi destinaţi pentru 10 poeţi pereche: 1. Dan Mircea Cipariu – Traian T. Coşovei, 2. Florin Iaru – Ion Stratan, 3. Horia Gârbea – Ioan Flora, 4. Eugen Suciu – Augustin Frăţilă, 5. Paul Vinicius – Alexandru Muşina, 6. Ioana Crăciunescu – Andrei Bodiu, 7. Ioana Nicolaie – Cristian Popescu, 8.Ioan Es Pop – Mariana Marin; 9. Adrian Suciu – Iustin Panţa ; Octavian Soviany – Mircea Ivănescu.
Participă actorii: Claudia Drăgan, Raluca Grumăzescu, Cristi Dionise, Sebastian Vâlcea.
Muzica: Cvartet Cromatic – Alexandra Rogalski (vioară), Alexandra Milea (vioară), Ana-Maria Nicolae (violă); Emese Achim (violoncel)
Amfitrion: Dan Mircea Cipariu
Regia: Mihai Lungeanu
Art Director: Andra Vișan
Concept Designer: Radu Vișan
Director General al Muzeului Național Literaturii Române: Ioan Cristescu
2 copaci vor fi rezervaţi debutanţilor.
4 copaci vor fi rezervaţi pentru Tudor Arghezi, Ion Minulescu, Nichita Stănescu, George Bacovia. Fiecare din aceşti 4 copaci vor fi însoţiţi de câte un şevalet cu portretele poeţilor şi adresele caselor lor memoriale.
Dan Mircea CIPARIU (cipariu@yahoo.com) s-a născut la 7 septembrie 1972 în Bucureşti. Este absolvent al Şcolii Superioare de Jurnalistică din Bucureşti şi licenţiat al Universităţii Bucureşti, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării. Debutează în presa literară în 1988 (SLAST), debutul editorial se petrece în 1999, cu volumul „Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara” (Editura Libra). Membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR) şi în Comitetul Director al USR. În 2013, a fost reales pentru un al treilea mandat preşedinte al Filialei USR Bucureşti-Poezie. În 2007, volumul său de poeme „Tsunami”, Editura Brumar, 2006, a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. Cea mai recentă carte a sa: “singurătatea vine pe facebook”, Editura Tracus Arte, 2012. În 2008, a iniţiat şi coordonat proiectul SCRIITORI PE CALEA REGALĂ, iar în 2009, 2010, 2011,2012, 2013 şi 2014 proiectul MARATONUL DE POEZIE, BLUES ŞI JAZZ. În 2011, 2012, 2013, 2014 şi 2015, de Ziua Culturii Naţionale, a iniţiat şi coordonat Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2010, 2011, 2012, 2013 şi 2014. Este fondatorul şi preşedintele Asociaţiei EURO CULTURART, asociaţie care a organizat, printre altele, Bienala Internaţională de Gravură Experimentală, ediţia a III-a, 29 martie-27 aprilie 2008, Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti,www.experimentalproject.ro, 4X4. Instalaţia de cARTE – http://4×4project.blogspot.com/. EURO CULTURART deţine o galerie dedicată tinerilor artişi vizuali europeni – Atelier 030202 –www.atelier030202.blogspot.com – coordonată de graficianul Mihai Zgondoiu. Dan Mircea Cipariu este un apreciat comentator de artă contemporană, cu cronici apărute în revista “Arta” (revista Uniunii Artiştilor Plastici din România), “Cultura”, “Luceafărul”, “Altitudini” şi AgenţiadeCarte.ro. A fost curatorul unor expoziţii la Bucureşti şi New York semnate de câţiva dintre cei mai importanţi tineri artişti vizuali din România: Mihai Zgondoiu, Francisc Chiuariu, Cristian Răduţă, Albert Sofian, Irina Tănase, Florin Tomescu, Bogdan Raţa, Miruna Moraru, Adrian Sandu, Anamaria Şerban, Daniel Brici, Virgil Scripcariu, Aurel Tar, Adrian Alexandru Ilfoveanu, Peter Madaras şi Dan Vişovan. Este directorul www.agentiadecarte.ro , spaţiu virtual unde sunt prezentate la zi evenimentele de carte şi artă.
Ioana Crăciunescu (actriţă de teatru şi cinema şi poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950, la Bucureşti. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti şi a devenit actriţă a Teatrului Nottara. A publicat volumele: “Duminica absent”, Cartea Românească, București, 1980; “Supa de ceapă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; “Iarna clinic”, Cartea Românească, București, 1983; “Mașinăria cu aburi”, Editura Eminescu, București, 1984; “Creștet și gheare”, Cartea Românească, București, 1998; Supa de ceapă / Soupe à l’oignon, Editura Brumar, Timișoara, 2007; “Mon general”, Editura Tracus Arte (în curs de apariţie), 2014. Filmografie: Actorul și sălbaticii (1975); Artista, dolarii și ardelenii (1980). Ioana Crăciunescu a jucat în producțiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii (1979), Ediție specială (1978). Ioana Crăciunescu este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariştilor români, a UCIN şi UNITER.
Horia Gârbea s-a născut la 10 august 1962 în Bucureşti. Este doctor în inginerie civilă, cadru didactic universitar. În domeniul literar, a debutat în 1982 cu poezie. Dupã 1989 a avut o activitate intensă de publicist şi autor de literatură. A publicat poezie, proză, teatru, critică literară şi teatrală, eseuri. În total 12 piese reprezentate în România ca şi în Anglia, Franţa și Serbia. Este membru al Uniunii Scriitorilor și al UNITER, al PEN Club România. A tradus în română şi a adaptat pentru scenă numeroase piese din literatura universală de W. Shakespeare, Pierre Corneille, S. I. Witkiewicz, Fernando Arrabal, A.P.Cehov, Dario Fo, Marivaux, etc. A publicat peste 25 de volume de literatură originală și de traduceri. A fost prezent în numeroase antologii de poezie și proză atât în România cât și în alte țări. Textele sale au fost traduse în mai multe limbi europene și asiatice. A obținut numeroase premii literare. Romanul “Căderea Bastiliei” a fost distins cu trei premii naționale în 1998. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie pe anul 1999 şi Premiul Academiei Române pentru dramaturgie – 2001, Premiul „Andrei Bantaș”, acordat de juriul Uniunii Scriitorilor – 2012, pentru volumul Shakespeare – Opere, vol IV, ca traducător, împreună cu George Volceanov și Violeta Popa. Din 20013, este preşedintele Filialei Bucureşti Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor din România. A reprezentat România la festivaluri internaţionale de literatură. Distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler (2004), înălțat la grad de ofițer în 2010.
Florin Iaru s-a născut la 24 mai 1954. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1978. A fost membru al „Cenaclului de Luni” şi al cenaclului „Junimea”. A debutat cu volumul de poezii “Cîntece de trecut strada” (Albatros, 1981). Dintre volumele publicate, menţionăm: “Aer cu diamante”– alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan (Litera, 1982), “La cea mai înaltă ficţiune” (Cartea Românească, 1984), “Înnebunesc şi-mi pare rău” (Cartea Românească, 1990). Poemele sale au fost incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Franţa, Spania, Statele Unite etc. Unul dintre cei mai valoroşi poeţi români ai ultimelor decenii, Florin Iaru a devenit mai nou şi publicist, şi… prozator: ultimele sale două cărţi, “Fraier de Bucureşti” (Editura Polirom, 2011) şi “Povestiri cu final schimbat” (Editura ART, 2013), îl impun ca mare maestru al unor formule narative ultrascurte, foarte personale, spumoase, surprinzătoare, încântătoare.
Ioana Nicolaie s-a născut în Sângeorz-Băi, judeţul Bistriţa-Năsăud. A absolvit în 1997 Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, iar în 1998 a terminat cursurile de masterat ale aceleiaşi facultăţi. După absolvire a lucrat în învăţământ, presă şi în domeniul editorial. Membră a Uniunii Scriitorilor din România și a PEN România. A publicat mai multe volume de versuri (Poză retuşată, Nordul, Credinţa, Cenotaf ), două romane (Cerul din burtă, O pasăre pe sîrmă) și literatură pentru copii (Aventurile lui Arik și Arik și mercenarii). A fost nominalizată la premii naționale și internaționale, cel mai important fiind Eastern European Literature Award. Volumul Nordul a apărut în germană, în 2008, cu titlul Der Norden. Cerul din burtă a fost publicat in 2013 în suedeză (cu titlul Himlen i magen) și, în 2014, în bulgară, iar O pasăre pe sârmă se traduce în sârbă. A fost inclusă în nouă volume colective românești (Ferestre 98, 40238 Tescani, Cartea cu bunici, Intelectuali la cratiță etc.) și în numeroase reviste și antologii străine (Poésie 2003: Roumanie, territoire d’Orphée, New European Poets, An Anthology of Contemporary Romanian Poetry etc.). Invitată pentru lecturi și conferințe la numeroase festivaluri naționale și internaționale de literatură. Selecţii din versurile autoarei au apărut în Franţa, Anglia, Germania, Austria, Canada, Suedia, Polonia, SUA şi Bulgaria. Volumul Autoimun a apărut în 2013 la Editura Cartea Românească și, în 2014, a câștigat Premiul ”Cartea de Poezie a Anului 2013” al Filialei Bucureşti Poezie-Uniunea Scriitorilor din România.
Ioan Es. Pop s-a născut la 27 martie 1958, în Vărai, Maramures. Cărţi publicate: Ieudul fără ieşire, Editura Cartea Românească, 1994 (Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din România şi Republica Moldova), Porcec, Editura Cartea Românească, 1996, Pantelimon 113 bis, Editura Cartea Românească, 1999 (Premiul Academiei Române; Premiul USR; Premiul pentru Poezie al Oraşului Bucureşti), Podul, antologie, Editura Cartea Românească, 2000, Petrecere de pietoni, Editura Paralela 45, 2003 (Premiul USR; Premiul Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România), Confort 2 îmbunătăţit (împreună cu Lucian Vasilescu), Editura Publicaţiilor pentru Străinătate, 2004, Lumile livide/The Livid Worlds, Editura Institutului Cultural Român, 2004 (traducere de Nathaniel Smith, K. Shaver şi Ion Creţu), No Exit, antologie, Editura Corint, 2007. Traduceri: Ieud utan utgang, Editura Tranan, Stockholm, 2009 (traducere în suedeză de Dan Shafran), Sans issue, Editura L’Oreille du Loup, Paris (traducere în franceza de Linda Maria Baros), No Way Out of Hadesburg, Editura Universitatii Plymouth, Marea Britanie (traducere în engleză de Lidia Vianu si Adam Sorkin), El Ieud sin salida, Editura Baile del Sol, Tenerife, Spania (traducere de Dan Munteanu Colán), No Exit, Editura Baile del Sol, Tenerife, Spania (traducere de Dan Munteanu Colán). Radiodifuziunea Suedeza l-a desemnat Poetul Lunii August 2010. Volumul “Unelte de dormit”, Editura Cartea Românească, a obţinut multe premii, printre care “Cartea de poezie a anului 2011.
Octavian Soviany s-a născut la 23 aprilie 1954 la Braşov. Licenţiat al Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, secţia de română-spaniolă. Doctor în filologie, specializarea literatură română. A publicat poezie, proză, critică literară, teatru. Laureat a numeroase premii literare. La Editura Cartea Românească a publicat volumele de poezie: Provincia pedagogică (1996) şi Dilecta (2006), iar în anul 2011, romanul Viaţa lui Kostas Venetis, urmat în 2012 de Arhivele de la Monte Negro. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1995.E ste câştigătorul Premiului “Cartea de Poezie a anului 2014” pentru volumul „Călcâiul lui Magellan”,Editura Cartea Românească.
Adrian Suciu s-a născut la 21 decembrie 1970, în Năsăud. Absolvent de Litere la Cluj şi de tot felul de cursuri, școli si stagii postuniversitare şi de perfecţionare prin ţară şi peste graniţe. De-a lungul vremii, într-o poeticească succesiune, a schimbat tot felul de meserii şi funcţiuni încercînd să performeze în fiecare dintre ele, cu bănuiala că din literatură nu se poate trăi decît prost: miner, electrician, bişniţar, profesor, ziarist, tehnician maseur,consilier de imagine, funcţionar parlamentar, funcționar guvernamental. Evident, lista va continua. Cărţi publicate: “E toamnă printre femei şi în lume”, versuri, Editura Echinox, Cluj, 1993; “Singur”, versuri, Editura Euphorion, Sibiu, 1996; “Nopţi şi zile”, versuri, Editura Arhipelag, Târgu Mureş, 1999; “Din anii cu secetă”, versuri, Editura Grinta, Cluj, 2005; “Sex cu femei”, roman, Editura Tritonic, Bucureşti, 2008; “Viaţa fără urmări”, versuri, Editura Brumar, Timişoara, 2010; “Mitologii amînate”, versuri, Editura Herg Benet, București, 2011; “Un roman de rahat”, roman, Editura Tritonic, București, 2013. Prezent în numeroase antologii literare în ţară şi străinătate, cărora nu a fost curios să le facă o inventariere exhaustivă. Tradus în engleză, franceză, germană, italiană, maghiară, occitană și tot felul de alte limbi. În calitate de cîştigător a tot felul de premii literare, inclusiv unele acordate de USR, ceea ce reprezintă cireașa de pe tort, cere oficial și degeaba o subvenție de la Ministerul Culturii pentru acoperirea costurilor de depozitare a nenumăratelor diplome lăsate deja prin testament statului român. În calitate de editor și președinte al Asociației Culturale Direcția 9 a publicat o grămadă de cărți de poezie mișto ale altora și a organizat tot felul de evenimente literare la care nu s-a scorojit varul pe pereți de plictiselă. Este primul poet român în viață care are un fun club adevărat, acesta funcționînd sub titulatura Sindicatul Blondelor lui Suciu. Restul e istorie…
Eugen Suciu s-a născut la Arad, la 22 august 1952. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Prima apariţie editorială a fost în anul 1976, în „Caietul debutanţilor”, Editura Albatros. A debutat cu volumul “Bucuria anonimatului” în 1979, pentru care a obţinut premiul de debut al Editurii Albatros. În 1991 îi apare volumul “Cinema Union”, la Universitatea de Artă din Bucureşti. Volumul “Bucuria anonimatului” a fost reeditat în 2011, la Editura Semne (grafică Mircia Dumitrescu), însoţit de un CD (Mircea Tiberian). În 2011, apare volumul de versuri “Motanul”, Editura Cartea Românească (cu traduceri în germană, franceză, engleză de Gerhardt Csejka, Dinu Flămând și Florin Bican). În 2013, apare volumul “Ţeasta”, Editura Tracus Arte, pentru care a primit Premiul Cartea de poezie a anului 2013 acordat de Uniunea Scriitorilor din România.
Paul Vinicius. Poet, dramaturg, jurnalist, eseist, născut la 24 ianuarie 1953. Debut literar publicistic în 1982, în revista Amfiteatru, cu poezie. Din 1982 şi până în prezent îi apar grupaje de poeme în majoritatea revistelor literar-culturale din ţară. Membru fondator al cenaclului literar Universitas (1984-1990), coordonat de profesorul universitar şi criticul Mircea Martin. În 1987, cenzura comunistă îi interzice apariţia plachetei de poezie Marţea albastră, miercurea albă. Între 1990 şi 1998 lucrează în presa centrală. Debut editorial în 1998, cu volumul de versuri Drumul până la ospiciu şi reîntoarcerea pe jumătate (Editura Crater, Bucureşti) – premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) şi Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România (ASPRO) –, urmat de: Eclipsa (Editura Crater, Bucureşti, 1999), poezie; Studiu de bărbat (Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2002), poezie, premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (ASB); Şi noi am fost în America (Editura Palimpsest, Bucureşti, 2004), teatru, premiul Theatrum Mundi şi al primăriei municipiului Bucureşti; Un poem pentru Ioan Flora (Pagoda Press, S.U.A., 2005), poezie; Colonia Grafitti/Working class, heroes class (Editura MLR, Bucureşti, 2006), teatru, nominalizat la premiile USR şi ASB; Liniştea de dinaintea liniştei (Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2011), poezie, premiile naţionale pentru poezie, pe anul 2011: „Mircea Ivănescu” (Sibiu), cel al Festivalului Internaţional de Poezie de la Sighetu Marmaţiei şi „Cezar Ivănescu” al APLER; kemada (Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2012), poezie, Premiul Cartea de Poezie a Anului 2012 – Filiala București Poezie a U.S.R.; Las noches de los maniquíes y otros blues [Noaptea manechinelor & alte blues-uri] (Ed. Niram Art, Madrid, 2014), volum antologic de poezie, în spaniolă; Nopți la maximum, dimineți voalate (Ed. Agol, București, 2014). Figurează în mai multe dicţionare literare şi antologii poetice apărute în ţară şi străinătate. Texte poetice i-au fost traduse în limbile franceză, engleză, spaniolă, italiană, macedoneană, sârbă, albaneză și catalană, publicându-i-se grupaje în reviste literare din SUA, Anglia, Serbia, Macedonia, Albania, Grecia, Maroc, Republica Moldova, Spania și Italia. Este membru al USR, al ASPRO, al Societăţii Ziariştilor din România şi membru fondator al Asociaţiei Ziariştilor Independenţi din România. Din 2003 lucrează ca redactor de carte la Editura Muzeul Literaturii Române, din cadrul Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti.
