Federaţia Editorilor din România (FER), Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole (APOSR), Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), reprezentând agenţi economici ce activează în diverse domenii culturale ca producători de carte, muzică, concerte şi spectacole, atrag atenţia asupra unui proiect de lege aflat în faza finală de aprobare, propunerea legislativă 583/2014. Prin acest proiect se urmăreşte instituirea unei adevărate „taxe pe cultură” în folosul unor asociaţii de creatori, ce va duce la scumpirea produselor culturale şi va fi resimţită şi suportată de către plătitorul final, desigur cu impact negativ şi asupra dezvoltării economice şi culturale a activităţilor din industria de carte, muzică, divertisment. Proiectul de Lege 583/2014 a avut un traseu parlamentar scurt, fiind adoptat tacit de Senat şi ajungând aproape de votul final la Camera Deputaţilor, moment în care a intrat întâmplător în atenţia reprezentanţilor industriilor creative. Astfel, săptămâna trecută, în cadrul Comisiei pentru cultură au avut loc dezbateri pe marginea acestui proiect, în cadrul cărora reprezentanţii UPFR, APOSR şi FER s-au prezentat (fără a fi invitaţi oficial) şi au participat activ, depunând memorii tehnice şi reuşind să introducă pe agenda Comisiei de Cultură consultări cu părţile afectate. Aceste consultări vor avea loc pe 16 februarie 2015 şi au drept bază de discuţie un Punct de vedere comun al reprezentanţilor domeniului literar, muzical, folcloric şi de divertisment faţă de iniţiativa legislativă: Timbrul Cultural, în actuala formă şi sub actuala destinaţie, ca şi în cazul noului Proiect de lege şi amendamentele propuse, prezintă multiple deficienţe conceptuale şi structurale. Unul dintre membrii Comisiei pentru cultură care a înţeles efectele ample ale aplicării acestei taxe de timbru asupra culturii din România, a fost deputatul Mihai Sturzu, care susţine eliminarea timbrului cultural, deoarece reprezintă o suprataxa pe care fiecare dintre cetăţenii României o resimte şi care va îngrădi accesul publicului la produsele de cultură.
Ambiguitatea cadrului legal
Proiectul 583/2014 a fost elaborat fără a se ţine seama de angajamentele României luate la nivel Uniunii Europene în cadrul strategiei „O reglementare inteligentă”, conform cărora statelor membre li se recomandă ca orice proiect nou de lege să fie însoţit de o bună argumentare a oportunităţii actului respectiv, de un studiu de impact, care să evalueze costurile pentru operatorii economici. Totodată, acesta ar fi trebuit să fie elaborat ca urmare a unei consultări reale şi eficiente a tuturor părţilor interesate, inclusiv operatori economici şi consumatori, lucru care evident nu s-a întâmplat.
Destinaţie incertă pentru o taxă nejustificată
Reprezentanţii Alianţei Naţionale a Uniunilor de Creatori din România (ANUC), susţinătorii iniţiativei, solicită anularea Legii 35/1994 şi adoptarea în schimb a acestui nou proiect de lege, demersul fiind considerat o necesitate de către membrii săi (Uniunea Scriitorilor din România, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor, Uniunea Teatrală, Uniunea Artiştilor Plastici, Uniunea Cineaştilor, Uniunea Arhitecţilor), sub pretextul acordării unui “ajutor nepreţuit culturii româneşti”.
În realitate, această „taxa pe cultură” are ca destinaţie aceste „uniuni de creatori”, în esenţă entităţi private, care beneficiază de venituri din urma activităţii economice a unor alte entităţi private. Mai mult decât atât, Proiectul de lege prevede faptul că aceste entităţi dispun de veniturile din timbrul cultural după bunul plac, fără un scop precis şi fără criterii transparente, şi desigur fără a contribui la produsul sau serviciul din urma căruia beneficiază de această taxă.
Lovitură dată culturii, suportată din buzunarul românilor
România se confruntă de câţiva ani cu un declin al pieţei de carte şi muzică, fie ea în formă fixată pe suport sau live/concertistic, iar o asfel de măsură legislativă va agrava o situaţie care şi în prezent este departe de a fi una măcar normală. Impunerea unei astfel „taxe pe cultură” se reflectă direct în preţul final al produsului ori serviciului de cultură – fie carte, CD, DVD sau concert – ceea ce va îndepărta inevitabil o mare categorie de potenţiali cititori/ascultători/spectatori, în condiţiile în care nivelul de acces al publicului la cultură în România este deja printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.
Primii în Europa. În lupta Împotriva culturii
În nicio ţară din Uniunea Europeană nu există o astfel de taxă suplimentară, ceea ce înseamnă că doar cumpărătorii români vor fi suprataxaţi şi evident, vor avea de suferit. Astfel, în ceea ce priveşte spectacolele, această “taxă pe cultură” creează un handicap competitiv major în faţa altor organizatori de concerte din alte ţări, fapt ce va conduce inevitabil la scăderea numărului de spectacole cu artişti internaţionali în România şi mai mult decât atât, va afecta direct şi eforturile de sprijinire a culturii româneşti prin organizarea de evenimente cu artişti autohtoni. În acelaşi context, România a rămas singura ţară din Uniunea Europeană unde se mai aplică holograme pe CD/DVD, noul proiect urmărind secondarea acestora cu timbrele culturale. La nivel internaţional, doar Kenya mai aplică holograme pe suporturi audio/video.
Editorii de carte, producătorii de muzică şi organizatorii de evenimente culturale şi divertisment (concerte, festivaluri, etc) sprijină – nu doar la nivel declarativ, ci şi prin propria activitate – cultura românească şi îşi manifestă disponibilitatea de a deveni parteneri la iniţiativele de dezvoltare a culturii româneşti şi a industriei creative, atâta timp cât acestea există într-un cadru legal bine stabilit, eficient, fezabil şi transparent.
Despre APOSR: APOSR (Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole din România) a luat fiinţă în anul 2010 şi reprezintă principalii agenţi economici organizatori de evenimente şi distribuitori de bilete de spectacole din România.
Despre FER: Federaţia Editorilor din România (FER), membru al Federaţiei Europene a Editorilor (FEP-FEE), s-a constituit în anul 2009, având în compunere cele mai mari organizaţii din domeniu: Asociaţia Editorilor din România (AER) şi Uniunea Editorilor din România (UER), care cuprind cele mai puternice case editoriale şi firme de distribuţie din ţara noastră.
Despre UPFR: Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) este prima asociaţie profesională nonprofit din România a producătorilor de muzică, înfiinţată în anul 1996, cu scopul de a apăra şi promova interesele profesionale, culturale şi morale ale membrilor săi în baza mandatului acordat de aceştia pentru gestionarea drepturilor lor conexe şi implicarea în activitatea de antipiraterie. A fost avizată să funcţioneze ca organism de gestiune colectivă în baza Deciziei nr.5/1997 a Directorului General al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor. UPFR este membru afiliat IFPI (International Federation of the Phonographic Industry). Afilierea la IFPI presupune un angajament ferm din partea UPFR de a respecta codul de conduită al organizaţiei internaţionale, cod de conduită care stabileşte criterii înalte de transparenţă în procesul de colectare şi distribuire a sumelor datorate ca drepturi conexe.
