Miercuri, 28 ianuarie 2015, orele 19.00-21.30, la Club A (Bucureşti, Str. Blănari Nr. 14), va avea loc o nouă ediție a Cafenelei critice. Tema dezbaterii: Despre arta românească postbelică, pe marginea expoziţiei ”Învăţămîntul artistic bucureştean şi arta românească după 1950”. Participanţi: Adrian Guţă, curatorul expoziţiei, Cătălin Bălescu, rectorul UNA, Călin Dan, directorul general MNAC, artişti, critici şi istorici de artă. Amfitrion: Ion Bogdan Lefter. Expoziţia ”Învăţămîntul artistic bucureştean şi arta românească după 1950” rămâne deschisă până pe 4 iunie 2015.
Către finele anului trecut, pe 27 noiembrie 2014, Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC) a sărbătorit împlinirea unui deceniu de cînd s-a deschis pentru public, după alţi 3 ani de la înfiinţarea oficială, interval necesar pentru organizarea instituţională şi pentru amenajarea spaţiului alocat în Palatul Parlamentului. Sub genericul .3 + 10.MNAC., aniversarea a fost gîndită ca un eveniment complex, cu vernisaje pe toate cele 5 nivele de expunere ale muzeului (de fapt 6: parter plus 4 etaje, dintre care primul are, la rîndul său, două nivele), cu performance-uri, un concert şi o “disco party”. Două dintre expoziţii propun bilanţuri ale artei româneşti recente şi actuale şi încheie seria de evenimente care au marcat de-a lungul lui 2014 împlinirea a 150 de ani de la fondarea Universităţii Naţionale de Artă din Bucureşti (UNA): What About Y[our] Memory, cu participarea a numeroşi artişti formaţi în cadrul Departamentului foto-video (Fotografie şi imagine dinamică) înfiinţat la UNA în 1995, şi Învăţămîntul artistic bucureştean şi arta românească după 1950, reunind lucrări ale profesorilor şi absolvenţilor Universităţii de artă bucureştene. Această din urmă expoziţie, de mare amploare, gîndită de criticul de artă şi profesorul Adrian Guţă, curator, şi amplasată cu contribuţia arhitectului Attila Kim, constituie – practic – o cuprinzătoare, copleşitoare privire retrospectivă asupra unor întinse zone ale creativităţii vizuale autohtone din ultimii 65 de ani. Despre această spectaculoasă panoramare, despre – deci – istoriei artei româneşti postbelice va fi vorba la Cafeneaua critică.
Cafeneaua critică este un proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate. Prima serie s-a desfăşurat în anii 1990, la Cafeneaua Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti. Seria a doua a debutat în noiembrie 2008 la Clubul TSC şi a continuat la Clubul A şi la Club Control. Din toamna lui 2011 dezbaterile Cafenelei critice au loc la Club A*.
Invitaţii „stagiunii” 2014-2015: Gabriel Chifu şi Magda Cârneci, Cosmin Ciotloş, Gabriel Dimisianu, Georgeta Dimisianu, Marian Drăghici, Eugen Negrici (ediţia a 137-a); Adrian Majuru şi echipa Muzeului Municipiului Bucureşti (ediţia a 138-a); Vasile Şirli şi Claude Karnoouh, Alexandru Şipa, Ana Trestieni (ediţia a 139-a); Marina Constantinescu, Aura Corbeanu, Doina Lupu, Irina Tapalagă, Dan Boicea, Mirela Năstăsache, Lucian Muntean, Rareş Florin Stoica, Beatrice Lăpădat şi Vlad A. Arghir, Andreia Bîrsan, Cătălin Burcea (despre Festivalul Naţional de Teatru 2014) (ediţia a 140-a); Florin Iaru, Iosif Klein-Medeşan, Bogdan Murgescu, Dorel Şandor, Cristian Teodorescu şi Claude Karnoouh, Adrian Niculescu, Liviu Tutilă (despre democraţie şi alegeri) (ediţia a 141-a); Silviu Lupescu, Adrian Şerban, Bogdan-Alexandru Stănescu, Adrian Botez, Alin Croitoru, Dan Croitoru, Lucian Dan Teodorovici, Ana Maria Tăbîrcă (echipa Editurii Polirom) şi George Ardeleanu, Cosmin Ciotloş, Bogdan Dumitrescu, Filip Florian, Simona Popescu (ediţia a 142-a); Nicolae Manolescu, Călin Vlasie, Ionuţ Burcioiu, Mădălin Costache, Cristi Lică, Mirona Pintilie, Silviu Stancu şi Oana Chelaru-Murăruş, Gabriel Chifu, Livius Ciocârlie, Ion Horea (aniversări Nicolae Manolescu – 75 şi Editura Paralela 45 – 20) (ediţia a 143-a); Răsvan Popescu şi Claude Karnoouh, Iosif Klein Medeşan, Mihai Nebunu, Bujor T. Rîpeanu (ediţia a 144-a); Ioan Cristescu, Mioara Anghel, Titus Bazac, Ginu Bratu, Lucian Chişu, Consuela Cioboteanu, Simona Cioculescu, Gina Ciolpan, Ştefania Coşovei, Leonard Fulău, Carmen Mateescu, Eugenia Oprescu, Valentina Pituţ, Mihaela Sterie, Ioana Vasiloiu-Costandis (echipa Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti) şi Claudiu Komartin, Victor Potra, George Ştefan (ediţia a 145-a); Ciprian Ciuclea, Olivia Niţiş, Andreea Micu, Mădălina Mirea, Adriana Oprea, Marilena Preda-Sînc (organizatori, curatori, expozanţi ai Bienalei Internaţionale de Gravură Experimentală, ediţia a 6-a) şi Olimpiu Bandalac, Petru Lucaci, Gabi Stamate, Mihai Zgondoiu (ediţia a 146-a); sculptorul Virgil Scripcariu, echipa Galeriei AnnArt, formată din Oana Bratiloveanu, Gabriela Massaci, Ioana Radu, Diana Ursan, Dana Stoica şi Alisa Aramă, precum şi Gheorghe Comeagă, Florica Prevenda, Marina Roman, Alexandru Şchiopu, Ioana Vlasiu (ediţia a 147-a); Ioan Groşan (ediţia a 148-a).
