La Editura Herald, în colecția Zen, a apărut volumul ”Chan – Inima Trezirii – Învățăturile maeștrilor chinezi”. Traducător: Marian V. Busoi.
”Citeşte aceste texte şi un lucru va deveni limpede: maeştrii din trecut practicau pentru trezire şi nu iroseau nici un cuvânt. Îi înţelegi? Dacă există o distanţă între ţine şi adevăr, dacă ai un simţământ de tulburare în timp ce citeşti, un sentiment că ceva nu este în regulă, toate acestea vin din fluxul repetat al falselor identificări şi al punctelor de vedere dualiste.
Chan, sau zen, nu este neapărat blând în îndepărtarea obstacolelor. Mai degrabă, el deschide tărâmul necunoscutului prin ceea ce este de nerezolvat. Poemele servesc ca instrucţiuni concise pe cale, pietre de încercare intenţionate pentru mintea ta, astfel încât să ieşi din mărăciniş şi să-ţi pui întrebările potrivite. Odată ce se întâmplă acest lucru, vei avea şansa să găseşti direcţia corectă pentru mintea ta, depăşind viaţa şi moartea.
Nu te grăbi. Savurează fiecare rând, trăieşte fiecare moment, lasă înţelesul să pătrundă adânc şi să topească în linişte ideile tale fixe, ataşamentele şi falsele identificări. Cu toţii vrem puţină înţelepciune, cu toţii vrem să creştem – cât de mult ne dăm voie să ne schimbăm, însă?
Pregăteşte-te pentru schimbarea ta interioară, las-o să se întâmple. Libertatea, adusă de roua răcoroasă a acestor poeme-învăţături, nu este familiară şi poate să nu fie uşor pentru gândirea noastră convenţională să o digere. Dacă vrei să o păstrezi pentru ţine, te va arde – pur şi simplu din cauză că ai creat un „sine” care vrea să ţină un „non-sine” şi să atingă astfel perfecţiunea. Aceasta nu este posibil. După cum spune unul dintre versuri, „tu nu eşti asta; asta este, cu adevărat, tu.”- Chong An Sunim, călugăr zen, sihăstria Okcheon-am
”Aşa cum visele depind de starea de adormire a visătorului, iluziile care ne înlănţuie depind de propria noastră ignoranţa. E de-ajuns să nu închidem ochii minţii şi să vedem lucrurile exact aşa cum sunt. Când mintea nu concepe nimic pe baza obişnuinţelor şi impulsurilor latente, ci reflectă totul ca o oglindă curată, fără părtinire, realitatea se revelează de la sine în toate fenomenele. Inima trezirii n-a încetat niciodată să bată. O auzi? Dacă nu, iată o carte care te strigă pe nume. Trezeşte-te!” – Marian Busoi
