La Editura Omonia, în colecţia „Biblioteca de Literatură Neoelenă”, a apărut cartea, “Un cărturar cipriot la Bucureşti– Epaminondas I. Frangoudis (1829-1897)”, ediţie, bilingvă dedicată personalităţii strălucitului cărturar, dascăl, orator, scriitor, jurnalist şi pictor cipriot Epaminondas I. Frangoudis (Limasol, 1829-Bucureşti, 1897). Studiu introductiv de Theodosis Pylarinos, îngrijire de ediţie şi cronologie: Elena Lazăr. Traducere: Mihai Ţipău. Volumul cuprinde toate scrierile (6), în principal discursuri, publicate de cărturarul cipriot la Bucureşti, două texte inedite şi un studiu semnat de Rita Dobroiu despre poemul dedicat lui Alexandru Ioan Cuza de Frangoudis şi păstrat în manuscris la Biblioteca Academiei Române. Lucrarea a apărut cu sprijinul generos al Fundaţiei A.G.Leventis (Nicosia, Cipru). Apariţia cărţii coincide cu sărbătorirea a 150 de ani de la fondarea Universităţii Bucureşti. Alegerea lui Epaminondas I. Frangoudis, de „a participa” în acest fel la sărbătorire, constituie, în opinia profesorului Pylarinos, „o atipică comemorare literară dedicată acestei importante personalităţi a literelor elene şi române.”
Decorat în urmă cu 122 de ani de regele Carol I în semn de recunoaştere a contribuţiei sale în domeniul învăţământului, Epaminondas I. Frangoudis a trăit 37 de ani la Bucureşti, afirmându-se ca unul dintre cei mai prestigioşi reprezentanţi ai comunităţii greceşti din capitala României. Orator talentat („mişca până la lăcrămare inimile acelora care se interesează de problemele naţionale”, cum consemna un ziar grecesc al vremii care apărea la Bucureşti), profesorul originar din Limasol îşi exprima adesea sentimentele de recunoştinţă faţă de „pământul frăţesc al Dacilor”.
În amplul studiu introductiv, intitulat „Epaminondas I. Frangoudis. Un ilustru reprezentant al intelectualităţii eleno-române”, profesorul atenian Theodosis Pylarinos examinează textele lui Frangoudis, subliniind solida cunoaştere a Antichităţii şi erudiţia acestuia. „Textele lui, cu caracter naţional, inspirate pe pământ românesc, fie de evenimente care privesc ambele popoare, fie de persoane din rândul grecilor strâns legate de România, aparţin deopotrivă şi grecilor şi românilor. Epaminondas Frangoudis stă între ei ca o verigă de legătură de aur, constituind un model de grec cu mentalitate interculturală şi având ca piloni de referinţă Ciprul, Kerkyra, Atena, Bucureşti.” Textele acestea, al căror stil aminteşte de Thucydide, înscriindu-se în cea mai bună tradiţie a discursului antic, servesc un dublu scop: „învigorarea conştiinţei elene, pe de o parte, şi dorinţa autorului de apropiere de români, pe de altă parte”. Panegiric luptătorilor pentru credinţă şi patrie, cel mai amplu şi „cel mai important dintre textele reeditate acum ale lui Frangoudis”, singurul editat doar în greacă (ediţiile princeps ale celorlalte texte sunt bilingve, traducătorul lor fiind chiar autorul, care era şi interpret pe lângă Ministerul român de Externe), a fost tradus în română de neoelenistul Mihai Ţipău. Tabelul cronologic oferă bogate elemente, unele necunoscute până acum despre viaţa şi cariera primului profesor de filologie greacă de la Universitatea Bucureşti, care a devenit şi decanul Facultăţii de Litere. Emoţionante sunt amintirile şi evocările profesorilor (între ei, Nicolae Iorga, Alexandru Odobescu) şi studenţilor săi (C. Bacalbaşa) despre colegul şi, respectiv, dascălul lor cipriot. Notele cuprind elemente şi repere filologice şi istorice despre fiecare text. În corpusul de ilustraţii color figurează pentru prima dată facsimile din manuscrisul poemului dedicat lui Cuza şi ilustrat chiar de Frangoudis.
Înfiinţată la Bucureşti în 1991, Editura Omonia a rămas până astăzi singura casă editorială din România care şi-a fixat programatic promovarea literaturii şi a civilizaţiei Greciei moderne şi a Ciprului. Bilanţul celor douăzeci şi trei de ani de activitate îl constituie cele 135 de titluri publicate. Traducerilor apărute la Omonia, care reprezintă circa două treimi din totalul tălmăcirilor din neogreacă realizate după 1989 în România, li se adaugă lucrări semnate de prestigioşi specialişti români şi străini consacrate istoriei elenismului pe tărâmul românesc. Inaugurată în 1999, colecţia „Biblioteca de Literatură Neoelenă” găzduieşte creaţii de vârf ale elenismului din Grecia, Cipru şi diaspora în domeniile literaturii, istoriei, filosofiei, artelor. Douăzeci de ediţii bilingve oferă cititorilor români pagini memorabile din lirica neoelenă.
