Miercuri, 29 octombrie 2014, ora 19.00, la Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti (Str. Gina Patrichi nr. 8), în cadrul Ciclului de prelegeri de istorie: Provocările diversităţii. Ardelenii din 1848 până în prezent, istoricul BERTÉNYI Iván va vorbi despre Rolul Ardealului în Primul Război Mondial. Prelegere în limba engelză. Ciclul de prelegeri se realizează cu sprijinul Bethlen Gábor Alap. În prelegerea sa Bertényi Iván se va concentra în primul rând asupra influenţei pe care a exercitat-o asupra Ardealului elita politică maghiară şi în special politica guvernului maghiar în timpul Primului Război Mondial, ce măsuri a luat în vederea asigurării teritoriului şi în ce măsură s-au schimbat toate acestea datorită unor momente importante ale marelui război, de la atentatul din Sarajevo până în octombrie 1918.
Istoriografia maghiară are o datorie veche, aceea de a realiza dialoguri ştiinţifice în limbile popoarelor vecine, în mediul lor propriu. Din acest punct de vedere poate cele mai oportune sunt temele istorice care leagă şi, adesea, dezbină popoarele din Europa Centrală. Ciclul de prelegeri își propune să consolideze o nouă etapă a dialogului ştiinţific între istoriografia maghiară și română. Pentru cei ce lucrează în domeniul istoriei au devenit notorii nonsensul şi caracterul protocolar al conferinţelor, seminariilor şi dezbaterilor comune organizate pe tema trecutului maghiar-român; sunt de asemenea cunoscute şi dăunătoare răspândirea unei abordări istorice „alternative” şi prezentarea ştiinţifică a trecutului într-un mod mitizat, bazat pe conspiraţii. Noi însă ne aşteptăm din partea specialiştilor prezenți în cadrul ciclului de 18-20 de prelegeri, să prezinte sintetizat o epocă, o noţiune, un eveniment sau o personalitate, bazat exclusiv pe corectitudine profesională şi pe cele mai recente rezultate ştiinţifice, fără politeţuri şi fără ocolişuri.
Obiectivul prelegerilor este de a porni un dialog inteligent şi cu conţinut ştiinţific pe marginea unor probleme care şi astăzi sunt tabu şi sunt discutate cu mult prea multă înflăcărare: istoria demografică a Transilvaniei, 1848 şi începuturile consolidării paralele a naţiunilor, epoca dualistă, primul război mondial şi schimbarea de imperiu, cotidianul transilvan interbelic, „ultimul regim maghiar” în Transilvania de Nord între anii 1940-1944 şi politica partidului comunist român privind naţionalităţile, începând cu anii 1950 până la evenimentele din 1989.
